Când vine vorba de bani, nu doar copiii și adolescenții au nevoie de lecții, ci și toți adulții care cheltuiesc compulsiv sau care își golesc rezervele fără să se gândească înainte.

Indiferent cât câștigăm pe lună sau pe an – mult, mediu, minim –, dacă ritmul de a cheltui este mai accelerat decât cel în care adunăm resurse, vom descoperi rapid că ieșim pe minus și că rămânem adesea în pană de fonduri. A trăi făcând datorii – consecința faptului că nu știm cum să ne gestionăm finanțele – devine astfel un mod de viață ce aduce mult stres, presiune, anxietate sau depresie.

Educația financiară și abilitatea de a gestiona banii reprezintă un subiect demn de a fi inclus în programa școlară – deoarece copiii, fără altă îndrumare, perpetuează modelul părintesc, cei mici ajunși adulți preluând automat obiceiurile de a cheltui ale celor lângă care au crescut: fie își satisfac toate poftele deodată, fără să se gândească la ziua de mâine, fie trăiesc cu ideea că banii se fac foarte greu și trebuie mereu economisiți, nepermițându-și niciodată să se bucure de ei.

Însă niciuna dintre aceste două extreme – a risipi sau a ține cu dinții de ei – nu ne ajută să avem o relație sănătoasă cu finanțele. Calea de mijloc este să privim banii ca pe un instrument necesar (și nu ca pe scopul principal al existenței noastre) prin care ne satisfacem nevoile esențiale: un acoperiș deasupra capului, facturi plătite la zi, mâncare pe masă, haine cu care să ne prezentăm decent în lume, și, în plus, să dispunem și de o parte pe care fiecare dintre noi să o direcționeze către ce interese are: școală/cursuri, călătorii, sănătate, ieșiri etc.

Orientativ, atunci când reușim să ne dozăm veniturile în așa fel încât să împlinim 80% nevoi de bază și 20% nevoi secundare (și nu invers), înseamnă că avem un stil de viață echilibrat, care nici nu ne îngroapă în datorii, dar nici nu ne lipsește de acele bucurii ale sufletului care ne fac zilele mai frumoase.