Adolescența este o perioadă a vieții provocatoare, atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți, ce se desfășoară cu aproximație între vârsta de doisprezece până la vârsta de douăzeci și patru de ani. Cum navighezi aceste timpuri și cum comunici cu adolescenții se dovedește a fi o adevărată artă.

Și cum totul pornește de la tine, reține că nu vei putea avea niciodată o relație armonioasă cu adolescentul/adolescenții, atâta timp cât nu ai făcut pace cu adolescentul din tine. Descoperă- ți rănile, înțelege de ce le-ai făcut, conștientizează- le, iartă-ți greșelile și mergi cu inima deschisă pentru a clădi punți de legătură cu generația care acum încearcă să se descopere.

Nu uita niciodată că ai fost și tu adolescent și „activează-ți” empatia. Amintește-ți despre stările tale atunci când erai de vârsta copilului tău, și lasă judecățile și privitul de sus, de la maturitatea adultului. Abordează-l cu înțelegere, empatie, dar în același timp fermitate. La fel ca și în cazul primilor ani de viață, abordează psihologia inversă sau măcar nu-i interzice să facă anumite lucruri, îl vei împinge spre a le face cu și mai mare determinare. Așadar, propoziția „Nu face asta!” nu are niciun efect, dimpotrivă, s-ar putea să facă fix pe dos. În loc să încerci să oprești o acțiune, mai bine deturneaz-o într-un sens pozitiv. Nu-i spune „Nu-ți dau voie să te tatuezi!”, ci mai degrabă „Ai mare grijă unde mergi să-ți faci tatuajul pentru că există riscuri de sănătate care te pot costa scump mai târziu”. În felul acesta îi dai de gândit…

Adolescenții au „talentul” de a face lucruri care ne scot din minți. Este important să nu fim într-o stare reactivă, să nu le răspundem dintr-o stare de frustrare, nervi, care s-ar putea să amplifice conflictul oricum existent între generații. De aceea, cultivă cât mai mult o stare de prezență, ori de câte ori te enervează ceva, fă exerciții de respirație conștientă și nu răspunde „provocărilor”.

Asigură-ți copilul rebel că ești și vei fi acolo mereu pentru el și că împreună veți putea găsi soluții la orice problemă poate apărea. Nu vorbi de rău despre prietenii lui, dar explică-i că, dincolo de prietenii și anturaj, care pot fi acolo pentru o vreme sau un timp limitat, părinții sunt cei care-l vor sprijini necondiționat.