Deficitul de magneziu, cunoscut sub numele de hipomagneziemie, este o problemă de sănătate adesea trecută cu vederea. Această deficiență este subdiagnosticată, deoarece semnele evidente nu apar de obicei până când nivelurile nu devin foarte scăzute.
Cauzele acestei deficiențe variază și pot include o dietă săracă în acest mineral, administrarea anumitor medicamente, o intervenție chirurgicală la tiroidă sau paratiroidă sau o operație de bypass gastric.
Boli precum diabetul, un sindrom de malabsorbție, diareea cronică și boala celiacă sunt asociate cu pierderea de magneziu. Persoanele cu tulburări în privința consumului de alcool prezintă și ele un risc crescut. Iată cele șapte simptome care semnalează un nivel scăzut al magneziului în organism:
– spasme musculare – tremurăturile și crampele musculare sunt semne ale deficienței de magneziu. În cazurile severe, deficiența poate provoca crize sau convulsii;
– oboseală și slăbiciune musculară – oboseala, o stare caracterizată prin epuizare sau slăbiciune fizică ori mentală, este un alt simptom al deficienței de magneziu;
– probleme de sănătate mintală – Un exemplu este apatia, care se caracterizează prin „amorțeală” mentală sau lipsă de emoție;
– osteoporoză – este o tulburare caracterizată prin slăbirea oaselor și un risc crescut de fracturi osoase;
– tensiune arterială ridicată – studiile pe animale arată că deficitul de magneziu poate crește tensiunea arterială și poate favoriza hipertensiunea arterială, care este un factor de risc puternic pentru bolile de inimă;
– astm – deficitul de magneziu este uneori întâlnit la persoanele cu astm sever. În plus, nivelurile de magneziu tind să fie mai scăzute la persoanele cu astm;
– bătăi neregulate ale inimii – aritmia cardiacă (bătăile neregulate ale inimii) se numără printre cele mai grave efecte posibile ale deficienței de magneziu.
Surse naturale de MG
Doza zilnică recomandată de magneziu poate fi atinsă prin consumul de alimente care conțin niveluri ridicate ale acestui mineral: semințe de dovleac, semințe de chia, nuci (în special migdale, caju, alune, arahide), spanac, fasole neagră, pâine integrală de grâu, avocado, cartofi, orez, iaurt, cereale, banane, mere, stafide, piept de pui, lapte, pește, carne de vită, morcovi și broccoli.