Șocul anafilactic (anafilaxia) este o reacție alergică severă care survine brutal, în mai puțin de o oră de la pătrunderea alergenului în organism. Uneori poate fi vorba și de doar câteva minute.
Șocul anafilactic este reversibil dacă se aplică tratament imediat (adrenalină injectabilă), dar și că poate fi mortal.
Anafilaxia se manifestă atunci când organismul reacționează la o substanță străină ca și cum aceasta ar reprezenta o amenințare gravă pentru sănătate. De fapt, anticorpii sistemului imunitar sunt cei care au exces de zel față de o substanță care în mod normal nu provoacă o reacție alergică. În reacția sa la alergen, organismul produce cantități mari de histamină, o moleculă de semnalizare care poate declanșa un răspuns inflamator.
În cazul copiilor, cei mai des întâlniți declanșatori ai anafilaxiei sunt de natură alimentară și includ ouăle, laptele, arahidele, peștele și fructele de mare.
Alergii la alimentele deja enumerate – dar și la nuci, grâu, soia, kiwi, banane sau căpșuni – pot dezvolta și adulții. În plus, se mai pot produce astfel de reacții la unele medicamente (antibiotice, aspirină, betalactamine), la substanțele de contrast administrate intravenous în cadrul investigațiilor imagistice (radiologie, ecografie, tomografie computerizată – CT, imagistică prin rezonanţă magnetică – RMN), la latex sau la înțepăturile de insecte. De fapt, doar veninul de albină sau cel de viespe poate fi factor declanșator al anafilaxiei, înțepăturile tuturor celorlalte insecte având ca urmare doar o reacție inflamatorie locală. Revenind asupra reacției exagerate a organismului la un alergen de natură alimentară, trebuie neapărat menționat faptul că aceasta nu depinde de cantitatea de aliment consumată.
Șocul anafilactic nu se produce doar dacă a fost consumată o cantitate mare de aliment alergen. Pentru unele persoane chiar și expunerea minimă la urmele unui alergen poate provoca o reacție severă.
Cum poate fi prevenit?
Pentru a preveni un șoc anafilactic, persoanele cu episoade alergice în antecedente vor trebui să se adreseze medicului pentru efectuarea unor teste care să confirme diagnosticului de alergie și să identifice factorul declanșator. Odată identificat, acesta va fi evitat. Dacă alergenul este unul de natură alimentară, obligatoriu vor fi studiate cu atenție etichetele alimentelor ce urmează a fi consumate, pentru că este posibil ca acestea să îl conțină ca și ingredient sau să fie prezente urme ale acestuia. Așa cum s-a precizat anterior, chiar și cantități mici de alergen pot declanșa reacții severe. De asemenea, atunci când se servește masa la restaurant, se vor cere informații cu privire la ingredientele folosite, la modul și condițiile de preparare.
În cazul alergiilor la înțepăturile de insecte, se vor avea în vedere măsurile de protecție – purtarea de cămăși cu mâneci lungi și pantaloni lungi și folosirea de substanțe repelente. Se va evita purtarea de articole vestimentare deschise la culoare, parfumuri și mersul desculț prin iarbă.
Persoanele aflate la risc de șoc anafilactic este bine să poarte o brățară de avertizare care să indice faptul că suferă de o alergie, cu menționarea alergenului. De asemenea, vor avea permanent asupra lor antihistaminicul prescris de medic și adrenalina autoinjectabilă, aflată în termen de garanție.
Dacă alergenul este reprezentat de substanțele de contrast, se vor evita investigațiile imagistice de acest tip. În situația în care ele sunt absolut necesare, pacientul se va adresa medicului alergolog pentru prescrierea medicației preventive, în speță a unui corticoid.
