Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei. România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidență și mortalitate cauzată de cancerul de col uterin.
Mai mult de 95% din cancerul de col uterin este cauzat de virusul papiloma uman (HPV) cu transmitere sexuală, în condițiile în care la ora actuală se poate prevenii dezvoltarea cancerului de col uterin prin vaccinare.
77% din părinții din România au auzit de HPV, iar 73% din ei știu că vaccinarea anti-HPV ajută la prevenirea anumitor tipuri de cancer, arată rezultatele unui studiu realizat de compania Ipsos, în perioada martie-aprilie 2022, în opt state europene, inclusiv România.
Eliminarea cancerului de col uterin va fi posibilă numai prin combinarea vaccinării și a screening-ului, de preferință cu testare HPV. De asemenea, vaccinarea împotriva HPV poate preveni și alte afecțiuni maligne determinate de această infecție care nu pot fi prevenite prin programele de screening pentru cancerul de col uterin, cum ar fi cancerul vaginal, vulvar, anal, penian sau orofaringial.
Și da, vaccinurile care previn infecțiile, bolile sau cancerele cauzate de HPV sunt disponibile de mai bine de 15 ani. De fapt, principiul acestor vaccinuri a fost descris în urmă cu 30 de ani.
Primele teste de vaccinare cu un vaccin monovalent HPV 16 (împotriva infecției cu tulpina de HPV 16) au început în 1997, iar rezultatele au fost publicate în 2002. Primul vaccin care a fost autorizat a fost vaccinul HPV tetravalent 6/11/16/18, care a devenit disponibil în 2006, urmat de vaccinul HPV bivalent 16/18, în 2007. Între timp, a doua generație de vaccin HPV monavalent este disponibilă în Europa din 2016. OMS recomandă acum vaccinarea anti HPV cu una sau două doze pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, cu una sau două doze pentru fete și femei cu vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani și cu două doze cu un interval de 6 luni pentru femeile cu vârsta peste 21 de ani.
De asemenea, OMS subliniază importanța vaccinării ca prioritate a persoanelor imunodeprimate sau a celor care trăiesc cu HIV. Persoanele imunodeprimate trebuie să primească cel puțin două doze și, acolo unde este posibil, trei doze.
Raluca Tudose – Specialist
Potrivit OMS, ținta principală a vaccinării sunt fetele cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani, înainte de începerea activității sexuale. Vaccinarea țintelor secundare, cum ar fi băieții și femeile mai în vârstă, este recomandată acolo unde este posibil și accesibil.
Și da, dacă ești mamă de băieți și te întrebi ce rost are vaccinul anti HPV, devreme ce bărbații nu fac cancer de col uterin, ei bine află că HPV este legat de cel puțin alte trei tumori maligne: anal, penian și orofaringian care apar și la bărbați. Astfel, în prezent, multe din programele de vaccinare naționale și, de asemenea, multe organisme internaționale recomandă vaccinarea împotriva HPV atât pentru fete, cât și pentru băieți. Deoarece prevalența infecției cu HPV la nivel genital în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani din Statele Unite a fost raportată la aproximativ 45 %, este esențială creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevenirea cancerelor legate de HPV la bărbații tineri. În plus, bărbații acționează ca purtători ai virusului și, prin urmare, obiectivul trebuie să fie o imunitate colectivă care se obține la cel puțin 80% în cazul vaccinării exclusiv a fetelor și la 60% în cazul vaccinării universale, atât la fete cât și la băieți. Vaccinarea universală oferă cea mai bună protecție pentru toate persoanele, indiferent de sex și de (viitoarea) orientare sexuală, și reprezintă o mare oportunitate de a dubla acoperirea vaccinală.
Organizația Mondială a Sănătății și-a actualizat recomandările pentru vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV) arătând că o schemă de doză unică, denumită o schemă alternativă de doză unică, off-label, poate oferi o eficacitate și durabilitate comparabilă a protecției cu un regim cu două doze.