Cu câteva decenii în urmă a merge la psiholog era egal cu a avea o problemă de natură psihică sau emoțională, de care, de cele mai multe ori te rușinai sau te învinovățeai: ești nebun, pentru ce să mergi la psiholog? Între timp lucrurile s-au mai schimbat.

A merge la psiholog sau psihoterapeut înseamnă înainte de toate a avea grijă de tine și în primul rând de sănătatea ta mintală. Așa cum ai grijă de sănătatea ta fizică sau de igiena corporală este indicat să ai grijă și de igiena psihică și emoțională. Până la urmă tot la educație ajungem.

Mulți poate s-ar întreba: „Cu ce mă ajută să merg la psiholog, să fac ședințe de psihoterapie, ce am de câștigat în urma acestui proces?”. Foarte multe lucruri ai de câștigat, de care, uneori poate că nu ești pe deplin conștient: îți creezi un context în care să lucrezi cu propria persoană, ajungi să te cunoști mai bine, înveți să te accepți cu bune și rele, îți asumi responsabilitatea pentru schimbare, înveți să ai răbdare cu tine și cu ceilalți, îți rezolvi complexele și îți schimbi tiparele relaționale, înveți să-ți gestionezi emoțiile, de care uneori nu ești conștient și multe altele.

Schimbarea presupune timp. Este nevoie să faci paşi mici în direcţia aleasă de tine şi să ai încredere că rezultatele vor veni și ele pe parcurs. Cu cât procesul este mai lung şi mai anevoios, cu atât motivaţia de a continua este mai mică.

Terapeutul te va susţine în acest demers, te va încuraja să încerci şi te va îndruma atunci când te simţi pierdut. Putem lua ca exemplu, referitor la corecta gestionare a emoțiilor, furia pe care o întâlnim tot mai des în jurul nostru. Ce se ascunde în spatele acceselor de furie? Ce semnale ne transmite această emoție?

Furia ne poate semnala multe lucruri: că suferim, că ceva nu merge bine, că nevoile noastre nu sunt împlinite în mod adecvat, că e nevoie de o schimbare. Pentru a împiedica furia să degenereze sau să ne altereze relațiile de familie, este necesar să învățăm să comunicăm cât mai clar, concis și limpede nevoile și dorințele, să învățăm să stabilim limite și granițe sănătoase, să nu ne străduim să îi schimbăm pe ceilalți și să ne apărăm ideile și convingerile într-un mod asertiv.

Deși relațiile apropiate oferă cele mai bune ocazii de fi cunoscut și de a-l cunoaște pe celălalt, ele sunt totodată și un teren propice pentru tăcere și frustrare, pentru că oamenii au tendința de a-și înăbuși vocea adevarată și de a nu impune limite sănătoase, iar la psihoterapeut putem învăța cum să facem acest lucru fără a-i răni pe ceilalți. Indiferent dacă este vorba despre relația cu partenerul de viață, un părinte, o soră sau un prieten.

SORIN LUCACI | PSIHOLOG