Deși odihna și productivitatea par a fi două lucruri opuse, adevărul este că fără odihnă nu putem funcționa eficient.

Trăim într-o lume în care „burnout”-ul, sau sindromul de epuizare, devine tot mai des întâlnit, mai ales la locul de muncă. Această epuizare nu este doar fizică, ci mai ales mentală și psihică, provocată de o minte constant ocupată și stresată.

Te-ai întrebat vreodată de ce bunicii noștri, care lucrau fizic din zori până la apus, nu se confruntau cu burnout și afecțiuni precum tensiunea oscilantă, tulburările tiroidiene, atacurile de panică sau problemele digestive? Pentru că, pe lângă munca fizică, viața lor era mult mai simplă: mese regulate, timp petrecut acasă și somn odihnitor.

Astăzi, însă, chiar și după programul de lucru, mintea noastră rămâne agitată, fie din cauza problemelor cotidiene, fie din cauza stimulilor digitali (telefon, tabletă, televizor). Deși aceștia par să ne relaxeze, de fapt ne împiedică să ne odihnim cu adevărat.

Ce înseamnă, totuși, odihna sănătoasă pentru corp și minte?

Somn suficient: Minimum șapte ore pe noapte, începând nu mai târziu de ora 23.

Relaxare activă: O baie cu săruri Epsom sau fulgi de magneziu, în care să închizi ochii și să te detașezi complet de stimuli externi.

Conexiune cu natura: Petrecerea timpului în lumină naturală, într-un parc sau spațiu verde, resetându-ți energia prin contemplarea cerului, copacilor sau păsărilor.

Pauze conștiente: Scurte momente de meditație sau exerciții de respirație, de 5-10 minute, atunci când te simți copleșit.

Pentru a fi cu adevărat productivi, fie că lucrăm la birou, acasă sau într-un proiect personal, este esențial să alternăm activitatea intensă cu pauze de relaxare. Cheia succesului stă în echilibru.

De la prima oră și până ne așezăm noaptea la somn, zilele ne sunt presărate cu sarcini, responsabilități și situații care ne pot da rapid peste cap dacă nu reușim să ne păstrăm firea și gândul că ceea ce (ni) se întâmplă nu este un capăt de țară. Dar, pentru a nu mai percepe ca pe o dramă orice mic lucru care nu iese conform voinței sau așteptărilor noastre – copiii se trezesc greu și ies cu întârziere pe ușă, un șofer neatent ne-a tăiat fața în trafic, șeful ne-a convocat să ne comunice că nu e mulțumit de un rezultat, am avut o dispută cu partenerul, toată lumea pare să tragă de noi și să ne întindă nervii la maxim – e suficient să ne luăm cinci minute pentru a ne auto-regla și liniști.

Atunci când în jur e haos, înainte de a reacționa impulsiv și a ne hazarda să-l dominăm, cea mai bună tehnică este să ne direcționăm câteva minute atenția în interior. Situarea atenției în propriul centru – pentru unii este spațiul dintre sprâncene, pentru alții inima, pentru alții ombilicul – se poate numi meditație sau simplu act de prezență, dar efectul este același: ne eliberăm temporar mintea și corpul de stres. Ce putem face în acest timp? Iată două sugestii utile:

Respirăm conștient. Respirația este o funcție autonomă și automată, care devine foarte superficială în momente de agitație și criză. Cu ochii închiși sau deschiși, devenim conștienți de ritmul respirației și, cu blândețe, începem să mărim inspirul și să adâncim expirul, eventual numărând în gând secundele fiecărei acțiuni (4 secunde se trage aer în piept, 4 secunde se dă afară).

Punem o mână pe corp. Pe frunte, pe inimă sau pe abdomen – în orice zonă simțim tensiune – luăm contact cu palma și o lăsăm să ne aline și să dizolve apăsarea, durerea, disconfortul.

Cele două se pot practica împreună sau separat, minim cinci minute, minim o dată pe zi. La începutul zilei, la sfârșitul ei sau îndată ce apare o situație de criză, ne putem lua acest scurt interval pentru a ne duce atenția la respirație și corp, lucru care ne reglează sistemul nervos și ne ajută să găsim soluții și rezolvări mai ușor în momente critice. Încearcă și tu!

Inima, organ vital, responsabil pentru pomparea sângelui în întregul corp, funcționează neîncetat pe tot parcursul vieții. Funcționarea inimii este controlată de un sistem electric complex, iar bătăile inimii sunt generate de un grup de celule speciale numit nodul sinoatrial, care acționează ca un „pacemaker“ natural. Motorașul corpului uman, inima, poate obosi, se poate uza, avaria și chiar îmbolnăvi, de aceea trebuie să avem grijă de ea.

RALUCA TUDOSE

Farmacist specialist

Sunt câteva lucruri simple pe care le poate face orice pentru a-și menține sănătatea inimii, căci vorba aceea ,,e mai ușor să previi decât să tratezi”.

– Adoptă o dietă sănătoasă!

• Consumă fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe și stai departe de consumul de grăsimi saturate pentru a menține colesterolul în frâu. Nici consumul de sare nu face bine.

• Nutrienții și fibrele mențin sănătatea inimii, fiindcă au și antioxidanți, care te pot proteja celulele de daune care pot duce la diabet și boli de inimă. Nucile scad inflamația și îmbunătățesc nivelul de colesterol.

• Mănâncă două porții de pește gras pe săptămână pentru a-ți proteja inima.

• Somonul, macroul, sardinele sau tonul îți mențin sănătatea inimii.

• Asigură-te că ai o greutate corporală normală, fiindcă astfel vei putea reduce riscul de boli cardiovasculare.

– Fii activ fizic

Exercițiile regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau înotul, pot îmbunătăți sănătatea inimii. Mergi la o plimbare cu prietenii sau animalele de companie sau mergi la sală și fă exerciții fizice timp de 40 de minute de trei -patru ori pe săptămână. Merg și 25 de minute cu condiția să fie exerciții mai intense, cum ar fi joggingul, pentru a scădea tensiunea arterială, colesterolul și greutatea corporală. Nu trebuie să le faci pe toate deodată.

– Asigură-te că ai un somn liniștit și odihnitor

Corpul are nevoie de perioade lungi de odihnă profundă. În acest timp, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad pentru o perioadă, ceea ce este esențial pentru sănătatea inimii. Dacă dormi mai puțin de șapte ore pe noapte corpul poate începe să producă substanțe chimice care împiedică aceste lucruri să se întâmple. Dormi suficient pentru a reduce inflamația și pentru a-ți proteja inima, fiindcă prea puțin somn duce la inflamație și glicemie crescută.

Somnul de calitate are un impact semnificativ asupra sănătății generale, inclusiv a inimii. Dacă suferi de apnee în somn, riscul tău de boli cardiace crește, de aceea dacă sforăi noaptea zgomotos, te trezești gâfâind sau te simți obosit toată ziua după o noapte întreagă de odihnă, mergi la medic. Ar putea fi semnele unei apneei în somn, o afecțiune care crește riscul de accident vascular cerebral, hipertensiune arterială și boli de inimă.

– Menține tensiunea arterială în limitele normale

Reducerea valorilor tensiunii arteriale salvează vieți. Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere și duce la urmări invalidante sau chiar fatale: insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard.

– Întâlnirile cu prietenii merg direct la inimă

Invită un prieten la prânz sau un vecin la o șuetă. Conexiunea socială este bună pentru inima ta și reduce riscul de apariție a bolilor de inimă. Cercetătorii spun că singurătatea este la fel de dăunătoare pentru inimă ca și fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea sau lipsa exercițiilor fizice.

– Evită fumatul și consumul de alcool

Fumatul este un factor major de risc pentru bolile de inimă, crește tensiunea arterială, îngreunează exercițiul și face ca sângele să se coaguleze, iar consumul de alcool în cantități mari poate avea efecte negative asupra sănătății.