Odată cu încălzirea vremii, activitățile se mută în aer liber, dar aduc cu ele și riscul ciupiturilor de insecte. În cazul celor mici, acestea nu sunt doar o sursă de disconfort și mâncărime, ci pot aduce și alte necazuri, de la banalele iritații provocate de țânțari la amenințarea serioasă a bolii Lyme transmisă de căpușe.

Protecția pielii delicate a copiilor necesită un echilibru fin între eficiență și siguranță. Părinții trebuie să învețe cum să aleagă corect repelentul în funcție de vârstă și ce măsuri trebuie luate pentru a transforma natura într-un spațiu de joacă sigur.

Cum alegem repelentul sigur pentru copii?

Conform Academiei Americane de Pediatrie, alegerea produsului împotriva insectelor trebuie făcută cu mare atenție la vârstă și compoziție:

-DEET – este considerat cel mai eficient. AAP recomandă produse care conțin maximum 10% până la 30% DEET. Atenție: Nu se utilizează la bebelușii sub două luni.

-picaridina – o alternativă excelentă la DEET, fiind mai puțin iritantă pentru piele și ochi.

-uleiul de eucalipt de lămâie (OLE) – este eficient, dar Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) avertizează că nu trebuie folosit la copiii sub trei ani.

Reguli de aplicare:

-aplică repelentul pe hainele copilului și pe zonele de piele expuse, dar niciodată pe mâini (copiii își duc mâinile la gură sau ochi) sau pe zone cu tăieturi.

-nu pulveriza direct pe față; pulverizează în palme și apoi întinde pe fața copilului.

Bariera fizică: îmbrăcămintea adecvată

Mayo Clinic sugerează că cea mai sigură metodă de protecție este prevenirea contactului direct:

-culori deschise: insectele (în special căpușele) sunt mai ușor de observat pe haine deschise la culoare.

-acoperire maximă: șosete trase peste pantaloni și bluze cu mânecă lungă în zonele împădurite sau cu iarbă înaltă.

-plase de protecție: pentru cărucioare și scoici, plasele cu ochiuri fine sunt cea mai bună protecție pentru bebelușii sub două luni, pentru care nu poți folosi repelent chimic.

Este de-a dreptul enervant când plimbările frumoase de vară sunt perturbate de mușcăturile țânțarilor, motiv pentru care fie te îmbraci mai gros decât ți-ai dori ca să acoperi cât mai mult din corp și să scapi nevătămat, fie ești nevoit să apelezi la alte tertipuri ca să eviți aceste insecte.

Te-ai întrebat, probabil, de ce pe unii oameni îi mușcă, iar pe alții îi lasă în pace țânțarii. În caz că nu știai, țânțarii se bazează pe indicii vizuale, pe semnale de căldură și indicii olfactive pentru a se orienta către o anumită victimă. Iată cum îi contracarezi:

– Repelenții mizează pe miros. De la lumânări, spray-uri, până la plasturi, varietatea de produse comercializate drept repelenți pentru țânțari are un lucru în comun: încearcă să mascheze mirosurile plăcute țânțarilor și astfel să-i țină la distanță. Repelenții naturali se bazeazăîn principal pe uleiuri esențiale, pe bază de Citronella, lavandă sau mentă, care pot fi eficiente și în cazul copiilor mici.

– Bariere pentru țânțari. Există lumânări sau lămpi care emit ultrasunete care țin departe țânțarii. Montarea plaselor de protecție la ferestre și uși poate preveni intrarea țânțarilor în casă, iar îmbrăcămintea deschisă la culoare poate acționa ca o protecție naturală, având în vedere că țânțarii care zboară în timpul zilei pot fi atrași de obiecte întunecate în mișcare.

– Usturoiul îi pune pe fugă. Consumul regulat de usturoi poate face corpul să elibereze un miros pe care țânțarii îl consideră neatrăgător. Dacă îți place usturoiul, consumă-l cu încredere vara și vei avea o modalitate naturală în plus și pe termen lung de a reduce atacurile țânțarilor.

– Utilizarea ventilatoarelor. Poate nu te-ai gândit că un ventilator i-ar putea împiedica pe țânțari să se apropie de tine, dar să știi că acesta împrăștie mirosurile și aerul și poate fi de ajutor în a-i ține la distanță de tine.

– Evită orele de vârf ale țânțarilor și locurile lor preferate. Dacă este posibil, limitează activitățile în aer liberi în zori și în amurg, când țânțarii sunt mai activi. Nu uita că țânțarii se înmulțesc în apele stătătoare, bălți, lacuri, așa că asigură-te că nu sunt locuri în jurul locuinței tale unde apa poate stagna. Vizitele în locurile lor preferate nu sunt o idee bună, dacă nu vrei să fii ciuruit de țânțari.

Ieșirea în natură, petrecerea timpului la iarbă verde sunt motive de bucurie, dar pot fi și un stres pentru cei care se tem de mușcăturile de căpușe, dat fiind că aceste insecte pot transmite boala Lyme (borelioza).

Nu toate mușcăturile căpușelor pot provoca infectarea, dar este suficient să fie una care transmite la om boala Lyme, o afecțiune gravă care afectează întregul organism și care poate fi confundată cu alte maladii. Din cauza simptomelor care nu sunt specifice acestei boli – manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap și articulare, tulburări de somn – medicii se pot gândi la oricare alte 200 de afecțiuni. Doar o treime din bolnavii de Lyme își amintesc că au fost mușcați de căpușe, asta și pentru că nu simt durere la locul mușcăturii, iar nimfele sunt foarte greu de observat, ca un vârf de ac de gămălie negru pe piele.

Multe persoane sunt diagnosticate greșit din cauza simptomatologiei diverse a bolii Lyme care induce în eroare medicii. Ca să nu ajungi într-o astfel de situație, e mai bine să acționezi preventiv. În sezonul cald, căpușele se găsesc în zonele verzi cu iarbă înaltă, în tufișuri, pe sub arbori, în pădurile dense. Dacă eviți zonele cunoscute ca fiind populate cu aceste insecte, te poți ține la distanță de mușcăturile de căpușe.

Pentru a minimiza riscul de a fi mușcat de căpușe, îmbracă-te adecvat atunci când frecventezi zone în care ar putea mișuna acestea. Poartă îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi. O pereche de șosete lungi în care să bagi pantalonii te va ajuta să izolezi mai bine corpul, astfel încât căpușele să nu ajungă pe pielea ta. Sunt mai potrivite hainele în culori deschise, inclusiv şosetele de culoare deschisă și cu o textură mai deasă. Pantofii e bine să fie deschişi la culoare şi fără orificii sau decupaje. Poți folosi repelenți prin aplicare pe zonele de piele ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, brațe, glezne etc.), dar și repelenţi pentru pulverizări asupra hainelor.

PONT! Atenție la locurile de joacă ale copiilor din parc unde este verdeață!

Mult așteptata vară vine cu infinite bucurii, dar și neplăceri. Despre cele din urmă, putem aminti ciupiturile de insecte. Iată ce poți face pentru a nu avea de suferit.

Insectele sunt purtătoare de venin pe care-l injectează cu acul, cu dinții sau cu trompa lor. Cele mai obișnuite sunt țânțarii, tăunii, ploșnițele, furnicile, păianjenii, albinele și viespile. Veninul insectelor provoacă în general o durere la locul înțepăturii și mâncărimi, care sunt calmate, de obicei, cu un antiseptic și o cremă antipruriginoasă.

Înțepăturile de păianjeni și scorpioni care trăiesc în climatul nostru sunt puțin toxice, dar produc dureri, uneori o inflamație locală și necesită aplicarea unui antiinflamator local și o cremă anti-mâncărimi.

Atenție la ac!

Albinele și viespile îți injectează venin cu un ac, dar numai albina îl abandonează la locul înțepăturii. Aceste înțepături produc dureri, înroșiri și umflături. Ele pot fi periculoase în următoarele cazuri:

– când sunt multiple (risc de reacție alergică);

– când sunt la nivelul gurii sau al gâtului (unde umflăturile pot provoca asfixierea);

– dacă afectează o persoană alergică la venin. Dacă ai fost înțepat de o albină, îndepărtează repede acul, aplică gheață pentru a încetini împrăștierea veninului și pentru a calma durerea.

Contra unei înțepături de albină si de furnică, poți face o pastă din bicarbonat de sodiu și apă și aplică-o pe zona dureroasă. Uleiul esențial de tămâie aplicat pe înțepătură reduce disconfortul. Poți aplica un dezinfectant și eventual un antiinflamator. Dacă este vorba despre o înțepătură la nivelul gurii sau al gâtului și persoana prezintă semne de îngreunare a respirației, pune-o într-o poziție semi-așezată și cheamă de urgență Salvarea. Dacă victima suferă de grețuri, vărsături, dureri de cap și o jenă respiratorie, cheamă Salvarea. Până la sosirea acesteia, persoana trebuie să stea într-o poziție cu trunchiul ridicat. La fel și dacă apar urticarie, edem la nivelul gâtului și feței.

Cui îi este frică de căpușe?

Căpușele transmit o infecție bacteriană numită boala Lyme, deosebit de periculoasă pentru om. Animalele de companie sunt și ele la risc, putând dezvolta o boală numită babesioză care, nediagnosticată la timp, poate fi mortală. Așa încât asigură-te că animăluțele de companie sunt protejate de căpușe (există soluții de deparazitare externă, întrebați medicul veterinar).

Dacă ai descoperit o căpușă care este încă agățată de piele poți s-o îndepărtezi acoperind- o cu ulei sau vaselină. De asemenea, uleiul esențial de mentă aplicat pe locul mușcăturii este foarte bun, amortizând durerea și înecând insecta. După ce căpușa este ieșită, poți s-o scoți cu atenție din piele folosind o pensetă. Este important să tragi de cap, nu de corp, pentru a nu rămâne capul insectei înfipt în piele. Dacă totuși a rămas în piele, nu te panica, corpul îl va respinge. Ai grijă să tapotezi locul cu alcool pentru a dezinfecta rana. Când apelezi la medic? Dacă după o mușcătură de căpușă locul s-a înroșit și a apărut o eczemă circulară sau ai simptome ca de gripă și te dor articulațiile.

Ține insectele departe cu aceste trucuri

Dacă mergi într-o zonă unde sunt multe insecte (păduri, în preajma lacurilor), acoperă pielea, poartă haine lungi și lejere. Pentru a nu permite insectelor să intre, pune plase la uși și la geamuri. Ia zilnic suplimente de vitamina B1 și zinc. Poți folosi uleiuri esențiale care țin insectele departe: citronella, lavandă, eucalipt, arbore de ceai. Le poți pune în difuzor sau le poți combina cu apă și pulveriza pe corp.

Mergi de urgență la medic dacă după o ciupitură de insecte apar următoarele simptome:

– victima respiră cu dificultate;

– apar treptat mâncărimi pe tot corpul;

– grețuri și dureri de cap;

– semne ale unei reacții alergice care necesită tratament de urgență;

– dacă durerea și umflătura persistă și în zilele următoare.