Într-un sistem de sănătate complex, cunoașterea drepturilor indiferent că ești asigurat sau nu, este esențială. Află cum poți naviga prin sistem pentru a beneficia de toate facilitățile decontate la care ai dreptul. Sistemul de asigurări sociale de sănătate din România funcționează pe principiul solidarității: contribuim în funcție de venituri pentru a beneficia de servicii în funcție de nevoi.

Pachetul de servicii de bază: ce primești în schimbul asigurării sociale de sănătate

Orice persoană care dobândește calitatea de asigurat are dreptul la un pachet comprehensiv de servicii medicale. Acesta nu este doar o listă de proceduri, ci o plasă de siguranță pentru sănătatea publică.

servicii de urgență: este fundamental de reținut că asistența medicală în caz de urgență (accidente, crize acute, situații vitale) este garantată prin lege oricărei persoane aflate pe teritoriul României, indiferent dacă este asigurată sau nu;

asistența medicală primară: medicul de familie este „poarta de intrare” în sistem. Acesta oferă consultații pentru afecțiuni acute și cronice, eliberează prescripții medicale (rețete) și bilete de trimitere către specialiști sau investigații;

asistența spitalicească: atunci când diagnosticul necesită supraveghere continuă, asiguratul beneficiază de spitalizare gratuită în unitățile de stat sau în clinici private aflate în contract cu CNAS;

medicamente decontate: accesul la schemele terapeutice se face prin listele de compensare (A, B, C1, C2, C3). Procentul de compensare variază de la 50% la 100%, în special pentru bolnavii cronici incluși în Programele Naționale.

Puterea de-a alege furnizorii și „a doua opinie”

Mulți români cred că sunt „arondați” obligatoriu unei unități medicale. În realitate, poți alege orice spital sau laborator din țară, dacă acesta are contract cu CNAS și locuri disponibile pentru decontare. Ai dreptul la „a doua opinie”. Dacă nu ești convins de un diagnostic, poți folosi biletul de trimitere pentru a consulta un alt specialist.

Persoanele neasigurate: noutățile din 2026

În România, legislația dă dreptul persoanelor neasigurate în sistemul de sănătate să aibă acces gratuit la medicul de familie și la programele naționale de tratament, dar și de prevenție esențiale. Într-un efort de a reduce povara bolilor cronice, statul român decontează acum consultații de depistare precoce chiar și pentru cei care nu contribuie la sistem. Pachetul Minimal de Servicii este menit să protejeze întreaga populație, nu doar plătitorii de taxe.

Accesul egal la medicul de familie

Persoanele care nu beneficiază de asigurare se pot înscrie acum pe listele medicilor de familie. Statul a înțeles că este mult mai ieftin să previi decât să tratezi o urgență. Astfel, neasigurații beneficiază gratuit de:

• consultații de prevenție: evaluarea riscului de diabet, boli cardiovasculare sau cancer;

• monitorizarea sarcinii și lăuziei: orice viitoare mamă are dreptul la monitorizare gratuită, analize specifice și asistență la naștere, indiferent de statutul de asigurat;

• planificare familială: acces la metode de contracepție și consiliere;

• boli infecțioase: tratamentul pentru TBC, HIV sau hepatite este gratuit pentru toți, fiind o problemă de siguranță națională.

Ce rămâne în afara acoperirii pentru neasigurați?

Barierele rămân în zona tratamentului cronic. O persoană neasigurată va primi rețeta pe „hârtie albă”, plătind prețul integral în farmacie. De asemenea, dacă investigațiile (RMN, CT) nu reprezintă o urgență vitală, acestea vor fi suportate de către pacient.

Cum devii asigurat dacă nu ai venituri?

Prin depunerea Declarației Unice și plata unei sume calculate la nivelul a șase salarii minime brute, orice persoană devine asigurată pentru un an întreg. Este o investiție minimă în comparație cu costul unei singure zile de spitalizare la terapie intensivă plătită integral.

Asigurații fără plată

Există categorii sociale protejate prin lege, care nu trebuie să depună nicio declarație la ANAF pentru a fi asigurate:

• copiii și tinerii (până la 26 de ani): dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și nu au venituri proprii;

• pensionarii cu pensii sub 4.000 de lei: automat asigurați prin sistemul public de pensii;

• persoanele cu handicap: beneficiază de asigurare și de pachete speciale de recuperare
• bolnavii cronici: persoanele incluse în Programele naționale (cancer, diabet, boli rare) sunt asigurate pentru tratamentul specific bolii respective.

Un diagnostic de cancer poate fi copleșitor atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Întrebările despre tratament, programările la spital sau efectele secundare pot duce la stres și anxietate. Dar nimeni nu trebuie să treacă prin asta singur. Sprijinul există și uneori este la un telefon sau un click distanță, dacă știi de el. Grupurile de suport, platformele online și liniile telefonice dedicate, dar și navigatorii de pacienți pot da o mână de ajutor pacienților oncologici.

Există resurse atât la nivel internațional, cât și local care oferă sprijin informațional, logistic și emoțional, ajutând bolnavii de cancer să gestioneze mai ușor boala. În România, pacienții oncologici și familiile lor pot beneficia de sprijin prin linii telefonice și call-center, precum cel oferit de Federația Asociațiilor Pacienților cu Boli Cronice (FABC), platforme online precum OncoRCP și Asociația Heal și prin organizații și centre de suport precum Little People, Sus Inima, Lumea lui Iannis sau P.A.V.E.L., care oferă consiliere, grupuri de suport, informații medicale și sprijin emoțional.

Navigatorul de pacienți, ghid prin hățișul sistemului medical

Un rol esențial îl are navigatorul de pacienți oncologici, un profesionist care însoțește pacientul de la diagnostic până la tratament și recuperare. Navigatorul explică recomandările medicilor, ajută la programări, oferă informații despre resurse și sprijin emoțional. În România, această meserie a fost introdusă oficial în anii 2020–2021 și este recunoscută profesional în Clasificarea Ocupațiilor (COR).

Cum îmbunătățesc calitatea vieții bolnavilor navigatorii de pacienți?

În anul 2022 au fost înregistrate aproximativ 20 de milioane de noi cazuri de cancer în lume și aproape 9,7 milioane de decese din această cauză. Vestea bună este că programele de navigare a pacienților oncologilor îmbunătățesc inițierea tratamentului, sporesc aderența la terapie și cresc calitatea îngrijirii, cu efecte pozitive mai pronunțate în rândul pacienților vulnerabil, potrivit cercetărilor efectuate în anii 2009–2023. Programele de navigare au avut efecte pozitive semnificative: în 70% dintre studiile privind inițierea tratamentului s-a observat o îmbunătățire începând tratamentul mai devreme, 71% dintre studiile privind aderența la tratament au raportat rezultate mai bune, iar 81% dintre acestea au evidențiat un impact pozitiv asupra indicatorilor de calitate a îngrijirii cancerului.

De asemenea, 76% dintre studiile efectuate în populații vulnerabile au arătat efecte benefice ale navigatorilor în timpul tratamentului oncologic. Astfel, navigatorii de pacienți devin un element esențial în sprijinul oncologic, asigurând ghidare, informare și acompaniere pe tot parcursul tratamentului. Așadar, cancerul nu trebuie înfruntat singur! Sprijinul personalizat face diferența.

Victoria Asanache, primul navigator de pacienți oncologici autorizat din România

Deschizător de drumuri, Victoria Asanache este femeia care a ghidat mii de pacienți cu cancer și aparținătorii acestora prin sistemul medical, oferind sprijin concret și empatic de la diagnostic până la tratament și recuperare. Este primul navigator de pacienți oncologici autorizat din România și prin activitatea sa în cadrul Asociației Amazonia promovează pregătirea și certificarea altor navigatori de pacienți, extinzând astfel rețeaua de sprijin.

Cancerul de sân este o boală în care celulele anormale din sân cresc necontrolat și pot forma tumori care, în timp, se pot răspândi în alte zone ale corpului.

Este cel mai frecvent tip de cancer la femei. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, au fost diagnosticate 2,3 milioane de cazuri la nivel global în anul 2022. În același an s-au înregistrat 670.000 de decese din cauza cancerului mamar, în condițiile în care acest tip de cancer poate fi tratat cu succes dacă este depistat devreme.

Cifre alarmante despre cancerul de sân

Cancerul de sân este a doua cauză principală de deces prin cancer după cancerul pulmonar la femeile americane. În România, cancerul mamar este cea mai răspândită formă de cancer la femei. În 2022, România a înregistrat 12.685 cazuri noi de cancer de sân și 3.877 decese, conform datelor ECIS (European Cancer Information System).

Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces oncologic în rândul femeilor din România și vestea tristă este că participarea scăzută la screening este reflectată în rata redusă a mamografiilor – doar 9% dintre femeile eligibile (50–69 ani) au făcut mamografie în 2020, față de media UE de 60%.

Prevenția este cea mai puternică armă

În fiecare an, luna octombrie este dedicată, la nivel mondial, conștientizării cancerului de sân, o inițiativă susținută de Organizația Mondială a

Sănătății și numeroase organizații naționale și internaționale. Denumită și „Luna Roz“, octombrie este Luna Internaţională a Conştientizării Cancerului Mamar începând din anul 1985, când s-a stabilit acest lucru prin convenţie internaţională la inițiativa Societăţii Americane a Cancerului.

Pe 1 octombrie este marcată anual „Ziua luptei împotriva cancerului de sân” începând din 2014.

Această formă de cancer nu produce durere în fazele incipiente și nu se manifestă prin alte simptome decât în faze târzii, tocmai de aceea este important să se crească gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân, la modalitățile de prevenţie şi screening.

Pași esențiali în prevenție

Prevenția înseamnă reducerea riscului de apariție a cancerului prin evitarea factorilor de risc și încurajarea celor de protecție.

– Control medical periodic – mamografia este recomandată femeilor cu vârsta între 50 și 69 de ani, o dată la doi ani.

– Stil de viață sănătos – activitate fizică regulată, alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți normale.

– Reducerea consumului de alcool și evitarea fumatului.

– Evaluarea riscului genetic, mai ales dacă există rude apropiate care au avut cancer de sân.

Două mituri frecvent întâlnite

În Europa, o femeie din șase prezintă risc de îmbolnăvire, contrar mitului că „dacă nu am antecedente în familie, nu am cum să fac.” Aproximativ jumătate dintre cazurile de cancer de sân apar la femei fără factori de risc evidenți, în afară de sex și vârstă.

„Bărbații nu pot face cancer de sân” este un alt mit fals. Cancerul mamar poate apărea și la bărbați, mai rar ce-i drept, în aproximativ 0,5–1% din cazuri. Aproximativ unul din 100 de cazuri afectează și bărbații.

Asociații din România care oferă sprijin

În țara noastră există mai multe organizații active care oferă consiliere, sprijin psihologic, informare și acces la servicii medicale gratuite persoanelor cu cancer mamar: Fundația Renașterea, Asociația Roz, Asociația Onco-Phoenix, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Asociația Amazonia, Asociația M.A.M.E. (Maternitate, Advocacy, Medicină, Educație), Asociația OncoHelp.

Fiecare femeie merită să fie informată, protejată și susținută, iar ONG-urile asta își propun să facă. Luna octombrie este un moment oportun să încurajăm mamele, fiicele, surorile și prietenele să își facă controlul periodic al sânilor. Iar dacă nu și-au făcut până acum autopalparea sânilor să învețe să facă la duș acest lucru, apoi să devină un obicei care poate preveni și salva viața!

În fiecare an, peste un milion de vieți sunt pierdute din cauza hepatitei, o boală cauzată de bacterii, virusuri sau alte microorganisme sau substanțe toxice. În hepatită se instaurează în ficat un proces inflamator acut sau cronic care se poate agrava, putând ajunge chiar la ciroză hepatică și cancer hepatic. Cele mai răspândite tipuri de hepatită sunt provocate de trei tipuri de virusuri: virusul hepatitic A, virusul B și virusul C. Mai există și co-infecția cu virusurile B și Delta.

La nivel global, la fiecare 40 de secunde, cineva își pierde viața din cauza hepatitei B sau C, în condițiile în care majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite. ,,Nu așteptăm schimbarea, ne luptăm să o facem”, este mesajul Alianței Mondiale a Hepatitelor și totodată îndemnul la acțiune.

OMS dorește eliminarea hepatitei până în 2030

Hepatita ucide în prezent peste 100.000 de oameni în fiecare an în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale, astfel că este necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației, dar și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică.

„Hepatita afectează milioane de vieți, familii și comunități din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv România, și de la nivel global. Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatita B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să simplificăm de urgență îngrijirea hepatitei și să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane care au nevoie. Programele de informare comunitară și informațiile exacte despre transmitere, prevenire și resursele disponibile joacă, de asemenea, un rol-cheie în înlăturarea miturilor și concepțiilor greșite.

Screening-urile regulate și accesul la teste de diagnostic la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a identifica infecțiile într-un stadiu incipient. Intervențiile în timp util, inclusiv terapiile antivirale, pot suprima în mod eficient replicarea virală, pot încetini progresia bolii și pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului hepatic”, susține dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul OMS în România.

Boli cardiovasculare, respiratorii, cancer, boli de piele sau digestive sunt doar câteva dintre problemele de sănătate cauzate de fumat, un viciu din ce în ce mai răspândit în rândul oamenilor din lumea întreagă, inclusiv al românilor.

RALUCA TUDOSE – Farmacist specialist

Mai mult de 480.000 de decese sunt atribuite fumatului, în fiecare an, în Statele Unite ale Americii. În România, peste 43.600 de oameni au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21.000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15.000 în urma bolilor oncologice.

În România, fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% din pacienții cu infarct din segmentul de vârstă 20-60 de ani sunt fumători. Acest obicei nesănătos crește riscul unor afecțiuni precum: hipertensiunea arterială, ateroscleroza (depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor), boala coronariană (blocarea arterelor care alimentează inima) și accidentul vascular cerebral (AVC), iar țara noastră este în top la mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare.

Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, potrivit datelor existente la nivel global. Fumatul este legat cel mai frecvent de cancerul pulmonar – în România, în 2020, au fost înregistrate 12.122 de cazuri noi de cancer bronhopulmonar și 10.779 decese, conform Globocan.

90% din cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ, iar pentru restul de 10% fumatul pasiv este răspunzător în mare parte.

Vestea proastă este că fumatul poate cauza și alte tipuri de cancer: de esofag, de gât, cancerul de vezică urinară, de rinichi sau de pancreas.

Fumatul poate crește riscul de a dezvolta boli ale tractului gastrointestinal, cum ar fi ulcerul peptic și boala de reflux gastroesofagian. De asemenea, este asociat cu un risc crescut de cancer de colon. Fumatul este principalul factor de risc pentru boli respiratorii cum ar fi: bronșita cronică, emfizemul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Astmul bronșic are o incidență net mai mare la copiii din familiile fumătorilor.

Acest obicei nesănătos crește riscul de a dezvolta infecții respiratorii, cum ar fi pneumonia, dar poate contribui și la apariția altor afecțiuni, cum ar fi: osteoporoza, diabetul de tip 2. Nu doar că fumătorii activi au cu 40% șanse mai mari de a dezvolta diabet, dar acest viciu le îngreunează controlul și gestionarea bolii. S-a demonstrat că tutunul poate deteriora vederea, ducând la cataractă, o afecțiune a ochilor considerată a fi cauza numărul unu în lume a orbirii. Fumatul poate afecta fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, și, nu în ultimul rând, poate crește riscul de avort spontan, naștere prematură sau nașterea la termen a unui copil cu greutate mică.

Acest viciu poate contribui la deteriorarea pielii, crește riscul de a dezvolta riduri și de-a îmbătrâni prematur și poate duce la instalarea bolilor gingiilor, contribuind inclusiv la pierderea dinților.

Prin toate efectele sale, fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu zece ani a speranței de viață a fumătorilor în comparație cu nefumătorii. În SUA, zilnic peste 5.400 de adulți își aprind prima țigară din viața lor, în timp ce doar 6,2% dintre fumători reușesc să renunțe complet la acest obicei.

Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA estimează că un deces din trei cauzat de cancer ar fi putut fi evitat dacă nu ar fi fost implicat tutunul și că peste 2,5 milioane de oameni ar trăi dacă consumul de tutun ar fi eradicat, în condițiile în care aproape 8 milioane de oameni mor de cancer în fiecare an.