Vitamina D este una dintre cele mai importante vitamine pe care se bazează celulele organismului pentru dezvoltarea normală. Aproape fiecare celulă din organism are un receptor pentru vitamina D.

Deficiența de vitamina D este cea mai frecventă deficiență nutrițională la nivel mondial, afectând persoane din toate grupele de vârstă. Cauza principală a deficitului de vitamina D este lipsa de apreciere a faptului că expunerea la soare cu moderație este sursa principală de vitamina D pentru majoritatea oamenilor. Foarte puține alimente conțin în mod natural vitamina D, iar alimentele care sunt îmbogățite cu vitamina D sunt adesea inadecvate pentru a satisface necesarul de vitamina D al unui copil sau al unui adult. Deficitul de vitamina D provoacă rahitism la copii și va precipita și exacerba osteopenia, osteoporoza și fracturile la adulți. Deficitul de vitamina D a fost asociat cu un risc crescut de cancere comune, boli autoimune, hipertensiune și boli infecțioase.

În cazul în care organismul nu are suficientă vitamina D, acest lucru poate declanșa o serie de complicații. Simptomele care apar din cauza deficienței de vitamina D includ durerile osoase uneori resimțite și ca dureri articulare, oboseala, durerile musculare, căderea părului, contractarea frecventă de infecții virale și bacteriene, stări depresive, leziuni cutanate care se vindecă greu, oase mai slabe sau care se rup ușor.

Persoanele diagnosticate cu deficiență de vitamina D trebuie să înceapă tratamentul cât mai curând posibil pentru a preveni complicațiile care pot fi cauzate de aceast deficit. Tratamentul pentru deficiența de vitamina D implică, în mod normal, suplimentarea aportului nutrițional al unei persoane pentru a se asigura că aceasta primește cantitatea de vitamina D de care are nevoie pentru ca celulele sale să funcționeze sănătos.

Aportul zilnic recomandat de vitamina D este de: 400 UI (unități internaționale) pentru copiii cu vârsta sub un an, 600 UI pentru copii, adolescenți și adulți până la vârsta de 70 de ani si 800 UI pentru femeile însărcinate și adulții cu vârsta peste 71 de ani.

Nivelul de vitamina D din organism poate fi menținut în două moduri:

– organismul poate, el însuși, să producă vitamina D din resursele sale de colesterol, dar pentru a face acest lucru are nevoie de acces la lumina soarelui;

– vitamina D poate fi găsită în anumite alimente, cum ar fi peștele gras. Cu toate acestea, este puțin probabil ca o persoană să obțină toată vitamina D de care are nevoie organismul său doar din alimente.

Ne amintim cu drag de orezul cu lapte și scorțișoară din copilărie, însă acest condiment dulce reprezintă mai mult decât un răsfăț pentru papile.

Un organism încărcat de toxine – printr-o dietă săracă în nutrienți, prin fumat, consum excesiv de alcool și eliminări neregulate din colon (constipație) – va întâmpina mai multe episoade de îmbolnăvire pe an, în special la schimbarea de vreme cald-rece. Răcelile și virozele frecvente, precum și contactarea de viruși din seria HPV sau de paraziți denotă un răspuns imunitar slab în raport cu agenții patogeni din mediu.

Valoarea acestui ingredient depășește gustul în sine – cu aroma sa sofisticată ce înnobilează atâtea deserturi – pentru că raritatea lui l-a făcut atât de prețios în istorie, încât lumea din Orient folosea scorțișoara ca monedă de schimb. Astăzi, produsul este larg disponibil în supermaket și magazine alimentare, cu toate că peste 90% din varietățile de pe piață provin din specia de arbori Cassia (originari din China), în timp ce specia Ceylon (originară din Sri Lanka și India) este considerată mai pură și mai sănătoasă, fiind tranzacționată la un preț mult mai mare.

Consumat însă în cantități rezonabile – adică un strat presărat peste merele ori dovleacul din cuptor sau adăugat în compoziția prăjiturilor cozonacilor, de exemplu –, ingredientul nu mai prezintă risc de toxicitate, așa cum se constatase în studii făcute pe populația chineză, care folosea excesiv în preparate varietatea Cassia. Dimpotrivă, un praf de scorțișoară adăugat în mâncare sau băuturi calde aduce un plus de gust și câteva beneficii confirmate pentru sănătate:

– reglează tensiunea arterială. Efectul de “încălzire termică” pe care îl simțim după ce o consumăm indică activarea și fluidizarea circulației sangvine.

– ajută digestia. Are proprietăți prebiotice, adică reprezintă o sursă vegetală de fibre solubile care sunt folosite ca hrană de către coloniile de bacterii prezente în microbiom.

– are proprietăți antivirale, antifungice, antibacteriane. Compusul numit cinamaldehidă (sau aldehidă cinamică) este sintetizat sub formă de ulei esențial și folosit cu success în medicina naturistă.

– scade glicemia. Studiile de specialitate pe pacienți predispuși la diabet de tipul 2 au constatat că scorțișoara mimează efectul insulinei și reglează cantitatea de glucoză din sânge.

Dacă vreți să vă bucurați de efectele sale pozitive, nu depășiți doza recomandată (o linguriță sub formă de pudră pe zi în mâncare) sau căutați suplimentele alimentar și administrați în doza indicată de medic sau de farmacist.

Sportul este sănătate curată și îți vom reaminti și de ce. Și sperăm ca după lecturarea acestui articol să începi să faci mișcare.

Nu mai este un secret, toate formele de activitate fizică, de la plimbări pe jos, mers cu bicicleta, sporturile în echipă sau înotul, fitness-ul sau dansul, toate acestea par să prelungească viața și calitatea ei.

Este binecunoscut faptul că sportul practicat în mod regulat susține metabolismul, ajutând la eliminarea kilogramelor în plus și la menținerea greutății corporale optime. În plan psihic, reduce anxietatea și depresia, crește încrederea de sine, îmbunătățește calitatea și durata somnului.

Exercițiile fizice regulate fortifică mușchii, tendoanele și cartilajele și măresc densitatea osoasă, toate acestea fiind aspecte importante în menținerea corpurilor noastre în formă, sănătoase și tinere. Puterea și echilibrul pe care le dobândim reduc riscul de accidentări.

Efortul fizic susținut mărește răspunsul imunitar al organismului, îmbunătățește sănătatea inimii și stimulează circulația sângelui. Ajutând la controlul greutății, practicarea sportului reduce riscul de diabet, hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare. Știm că exercițiile fizice sunt minunate pentru starea de spirit și pentru corp. Dar, cercetările arată că pot avea un efect profund asupra capacității de gândire și concentrare.

Un singur antrenament poate determina schimbări în plan psihologic care îmbunătățesc funcția mentală. Însă nu trebuie să exagerezi și să te epuizezi. Chiar și o simplă plimbare stimulează eliberarea de serotonină, dopamină, noradrenalină și endorfine, și te face să te simți mai calm și mai fericit. Iar dacă sportul este practicat în echipă, vei fi mai motivat.

Așadar, pentru o viață sănătoasă și fericită, fă sport!