În fiecare an, peste un milion de vieți sunt pierdute din cauza hepatitei, o boală cauzată de bacterii, virusuri sau alte microorganisme sau substanțe toxice. În hepatită se instaurează în ficat un proces inflamator acut sau cronic care se poate agrava, putând ajunge chiar la ciroză hepatică și cancer hepatic. Cele mai răspândite tipuri de hepatită sunt provocate de trei tipuri de virusuri: virusul hepatitic A, virusul B și virusul C. Mai există și co-infecția cu virusurile B și Delta.

La nivel global, la fiecare 40 de secunde, cineva își pierde viața din cauza hepatitei B sau C, în condițiile în care majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite. ,,Nu așteptăm schimbarea, ne luptăm să o facem”, este mesajul Alianței Mondiale a Hepatitelor și totodată îndemnul la acțiune.

OMS dorește eliminarea hepatitei până în 2030

Hepatita ucide în prezent peste 100.000 de oameni în fiecare an în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale, astfel că este necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației, dar și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică.

„Hepatita afectează milioane de vieți, familii și comunități din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv România, și de la nivel global. Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatita B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să simplificăm de urgență îngrijirea hepatitei și să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane care au nevoie. Programele de informare comunitară și informațiile exacte despre transmitere, prevenire și resursele disponibile joacă, de asemenea, un rol-cheie în înlăturarea miturilor și concepțiilor greșite.

Screening-urile regulate și accesul la teste de diagnostic la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a identifica infecțiile într-un stadiu incipient. Intervențiile în timp util, inclusiv terapiile antivirale, pot suprima în mod eficient replicarea virală, pot încetini progresia bolii și pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului hepatic”, susține dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul OMS în România.

Tractul nostru digestiv găzduiește miliarde de bacterii, ciuperci și virusuri, cunoscute sub numele de microbiom intestinal.

Componența microbiomului este în mare parte determinată genetic, dar cu toate acestea este puternic influențată de mai mulți factori – dacă ne-am născut pe cale naturală sau prin cezariană, dacă am fost alăptați, dacă utilizăm frecvent antibiotice și dacă ne expunem la substanțe chimice, pesticide și alte toxine.

Acest microbiom este esențial pentru bunăstarea noastră generală. Unii îl numesc al doilea creier al nostru. Micile dezechilibre ale microbiomului pot provoca schimbări semnificative în sănătatea noastră mentală și în aspectul pielii și sunt legate de aproape toate afecțiunile cunoscute, cum ar fi boala Alzheimer, scleroza multiplă, artrita reumatoidă și diabetul de tip 2.

Un dezechilibru poate provoca, de asemenea, constipație, diaree, erupții cutanate, infecții cu fungi (ciuperci) și un sistem imunitar slab. Probabilitatea de a lua în greutate are, de asemenea, legătură cu microbiomul și la influența pe care o are asupra răspunsului la insulină și a funcției glandei tiroide.

Ce sunt probioticele?

Sunt bacterii benefice pentru sănătate, disponibile sub formă de suplimente alimentare, dar care se găsesc și în mod natural, în alimente precum, iaurtul, kefirul sau varza murată.

Tractul nostru digestiv găzduiește miliarde de bacterii, ciuperci și virusuri, cunoscute sub numele de microbiom intestinal.

Când o persoană urmează un tratament cu antibiotic, acesta nu face diferența între bacteriile care au produs infecția și cele care sunt benefice organismului, distrugându-le și pe unele, și pe celelalte. Acest lucru duce la un dezechilibru la nivelul florei intestinale (a microbiomului), dezechilibru care, așa cum s-a arătat mai sus, poate avea consecințe nefaste asupra organismului. Rațiunea pentru care simultan administrării antibioticului trebuie administrate și probiotice, este așadar aceea de a stopa efectele negative ale antibioticului asupra bacteriilor bune din flora intestinală.

Cum se administrează?

Dacă decizi să iei un probiotic împreună cu un antibiotic, începe administrarea acestuia în aceeași zi în care începi antibioticul, dar nu îl lua exact în același timp cu el. Lasă să treacă cel puțin două ore după administrarea antibioticului înainte de a lua probioticul. Pe perioada tratamentului cu antibiotic, probioticele se iau, de obicei, de două ori pe zi. Unele persoane iauprobiotice zilnic nu numai pentru a continua să ajute digestia, ci și pentru a-și stimula sistemul imunitar și pentru a îmbunătăți absorbția unor substanțe nutritive.

Diferite tipuri de enterovirusuri existente afectează în special tractul intestinal, iar enterovirozele apar mai des la copiii mici, în orice perioadă a anului, dar mai frecvent vara și la început de toamnă.

Majoritatea îmbolnăvirilor se manifestă cu simptome ușoare, asemănătoare unei răceli obișnuite, și nu au nevoie de nicio îngrijire medicală în afară de cea pentru banala răceală. Sugarii, copiii cu astm bronșic și cei cu un sistem imunitar slab au însă riscuri mai mari de a avea probleme și complicații respiratorii, unele care să necesite tratament în secția de terapie intensivă. Femeile însărcinate care se infectează cu un enterovirus cu puțin timp înainte de naștere pot transmite virusul copiilor lor.

Enteroviroza poate da:

– simptome asemănătoare gripei (febră, cefalee, dureri de cap, musculare etc.), erupții cutanate;

– simptome ale tractului respirator superior, cum ar fi nasul înfundat, congestie sinusală și durere sinusală, durere în gât, durere de ureche, dificultăți la înghițire, pierderea mirosului s

au a gustului;

-simptome gastrointestinale superioare și inferioare, cum ar fi greața, indigestia, refluxul, balonarea abdominală, durerile abdominale superioare și inferioare, crampele, constipația alternând cu diareea.

Copiii cu febră mare și cei cu simptome de răceală care durează mai mult de șapte-zece zile ar trebui să fie văzuți de un pediatru. De asemenea, va trebui luată imediat legătura cu medicul dacă cel mic are febră peste 38 de grade, durere de cap severă care nu cedează, probleme de respirație, dureri toracice la respirație, confuzie, convulsii, durere, umflare și roșeață a ochilor, rigiditate și probleme de mișcare.

Sfaturi pentru prevenirea infectării cu enterovirus:

– obișnuiește copilul să se spele pe mânuțe după folosirea toaletei, înainte de a mânca și înainte de a-și atinge ochii, gura, nasul;

– învață-l să-și acopere nasul și gura cu un șervețel atunci când tușește sau strănută;

– folosiți dezinfectant atunci când nu aveți apă și săpun la îndemână;

– când copilul este bolnav, ține-l departe de colectivitate atât timp cât recomandă medicul.

– curăță jucăriile copilului, hăinuțele și orice alte obiecte care ar putea fi contaminate;

– dezinfectează des suprafețele și obiectele din casă.