Virusul respirator sincițial este responsabil de o varietate de afecțiuni respiratorii, inclusiv bronșiolita și pneumonia.

Se răspândește prin picăturile de salivă, secrețiile nazale și prin contactul direct cu obiectele contaminate. Infecția este mai frecventă în sezoanele reci, între toamnă și primăvară. Copiii mici, mai ales cei cu vârste sub doi ani, sunt cei mai susceptibili să se infecteze și să dezvolte complicații severe.

În ceea ce privește simptomele infecției cu virus respirator sincițial, acestea pot varia de la ușoare, ale tractului respirator superior, precum rinoree, tuse și febră ușoară, până la simptome severe ale tractului respirator inferior, cum ar fi tusea persistentă, dificultățile de respirație și respirația șuierătoare. La copiii mici, virusul respirator sincițial poate provoca bronșiolită, caracterizată prin respirație rapidă, retracții ale mușchilor din jurul coastelor și lipsa apetitului.

Nu există un tratament specific al infecției cu virus respirator sincițial. În general, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe menținerea confortului pacientului. Acesta poate include administrarea de lichide pentru a preveni deshidratarea, administrarea de antipiretice pentru a scădea febra și asigurarea unei bune igiene respiratorii, cum ar fi aspirarea secrețiilor nazale și utilizarea vaporizatoarelor și umidificatoarelor, pentru a ușura congestia nazală.

Prevenirea infecției cu virus sincițial respirator este esențială, în special în cazul copiilor mici și a persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Aceasta are în vedere spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele infectate (este la fel de importantă limitarea expunerii în locurile aglomerate), menținerea unei igiene respiratorii adecvate (acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel sau cu partea internă a cotului în timpul tusei sau strănutului), păstrarea curățeniei și dezinfectarea regulată a suprafețelor și obiectelor cu care se intră frecvent în contact și realizarea imunizării. Din fericire există vaccinuri disponibile care asigură prevenirea infecției severe cu virus respirator sincițial. Acestea sunt recomandate în special pentru grupurile aflate la risc crescut, cum ar fi nou născuții prematur și copiii cu afecțiuni medicale subiacente.

În cazurile severe, infecția se poate complica, ajungându-se la pneumonie, situație în care se impune asistență medicală de urgență.

Herpesul este o boală contagioasă dată de virusul Herpes simplex care reacționează la frig.

Herpesul simplu e foarte frecvent, dar și foarte contagios. Virusul poate fi transmis de la o persoană la alta prin contact direct. E suficient un sărut, o atingere, un contact direct cu pielea celui bolnav sau cu obiectele personale contaminate, precum sticle, pahare, tacâmuri utilizate în comun, lame de ras sau prosoape, ca virusul să se transmită.

Herpesul poate apărea în cavitatea bucală, pe nas, buze, obraji sau pe degetele mâinilor. Atenție însă: virusul Herpes simplex poate fi transmis și când veziculele nu sunt prezente, dar evident cel mai mare risc de infecție este în perioada dintre momentul apariției veziculelor și până s-au format deasupra crustele definitive. Și pentru că spuneam de vezicule, acestea sunt mici, dureroase și apar cel mai frecvent pe buze și pe pielea din jurul lor, pe mucoasa bucală, pe gingii sau la baza nasului.

Herpesul cauzat de virusul Herpes simplex de tipul 1 (HSV-1), este în strânsă legătură cu virusul de tip 2 care provoacă herpesul genital (HSV-2). Primul tip este asociat, în principal, cu infecții oculare și orale. Este posibil ca majoritatea persoanelor să aibă virusul în organism, însă fără să prezinte semne de manifestare. Odată luat, virusul rămâne în organism pentru totdeauna, asta înseamnă că simptomele pot întârzia să apară timp de 20 de zile după expunerea la virus. Mai mult, după prima infecție, erupția reapare periodic. Herpesul poate recidiva, iar factorii care îl pot declanșa sunt: expunerea la frig sau la soare, infecțiile virale sau febră, modificări hormonale (ca menstruația, oboseala și stresul, modificări ale sistemului imunitar).