Un diagnostic de cancer poate fi copleșitor atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Întrebările despre tratament, programările la spital sau efectele secundare pot duce la stres și anxietate. Dar nimeni nu trebuie să treacă prin asta singur. Sprijinul există și uneori este la un telefon sau un click distanță, dacă știi de el. Grupurile de suport, platformele online și liniile telefonice dedicate, dar și navigatorii de pacienți pot da o mână de ajutor pacienților oncologici.

Există resurse atât la nivel internațional, cât și local care oferă sprijin informațional, logistic și emoțional, ajutând bolnavii de cancer să gestioneze mai ușor boala. În România, pacienții oncologici și familiile lor pot beneficia de sprijin prin linii telefonice și call-center, precum cel oferit de Federația Asociațiilor Pacienților cu Boli Cronice (FABC), platforme online precum OncoRCP și Asociația Heal și prin organizații și centre de suport precum Little People, Sus Inima, Lumea lui Iannis sau P.A.V.E.L., care oferă consiliere, grupuri de suport, informații medicale și sprijin emoțional.

Navigatorul de pacienți, ghid prin hățișul sistemului medical

Un rol esențial îl are navigatorul de pacienți oncologici, un profesionist care însoțește pacientul de la diagnostic până la tratament și recuperare. Navigatorul explică recomandările medicilor, ajută la programări, oferă informații despre resurse și sprijin emoțional. În România, această meserie a fost introdusă oficial în anii 2020–2021 și este recunoscută profesional în Clasificarea Ocupațiilor (COR).

Cum îmbunătățesc calitatea vieții bolnavilor navigatorii de pacienți?

În anul 2022 au fost înregistrate aproximativ 20 de milioane de noi cazuri de cancer în lume și aproape 9,7 milioane de decese din această cauză. Vestea bună este că programele de navigare a pacienților oncologilor îmbunătățesc inițierea tratamentului, sporesc aderența la terapie și cresc calitatea îngrijirii, cu efecte pozitive mai pronunțate în rândul pacienților vulnerabil, potrivit cercetărilor efectuate în anii 2009–2023. Programele de navigare au avut efecte pozitive semnificative: în 70% dintre studiile privind inițierea tratamentului s-a observat o îmbunătățire începând tratamentul mai devreme, 71% dintre studiile privind aderența la tratament au raportat rezultate mai bune, iar 81% dintre acestea au evidențiat un impact pozitiv asupra indicatorilor de calitate a îngrijirii cancerului.

De asemenea, 76% dintre studiile efectuate în populații vulnerabile au arătat efecte benefice ale navigatorilor în timpul tratamentului oncologic. Astfel, navigatorii de pacienți devin un element esențial în sprijinul oncologic, asigurând ghidare, informare și acompaniere pe tot parcursul tratamentului. Așadar, cancerul nu trebuie înfruntat singur! Sprijinul personalizat face diferența.

Victoria Asanache, primul navigator de pacienți oncologici autorizat din România

Deschizător de drumuri, Victoria Asanache este femeia care a ghidat mii de pacienți cu cancer și aparținătorii acestora prin sistemul medical, oferind sprijin concret și empatic de la diagnostic până la tratament și recuperare. Este primul navigator de pacienți oncologici autorizat din România și prin activitatea sa în cadrul Asociației Amazonia promovează pregătirea și certificarea altor navigatori de pacienți, extinzând astfel rețeaua de sprijin.

Pitiriazis versicolor este o infecție (micoză) a tegumentului, o afecțiune benignă, comună, care afectează adesea copiii înainte de adolescență.

Se manifestă la nivelul tegumentului prin modificarea culorii pielii în zonele afectate, cel mai frecvent la nivelul pieptului, spatelui, umerilor, părții superioare a brațelor, trunchiului și a regiunii inghinale și mai rar la nivelul feței. Infecția nu este contagioasă și nu produce complicații, singura problemă fiind de ordin estetic.

Unele pete pot deveni solzoase și uscate, iar în timp, netratate, petele se extind și încep să se conecteze, acoperind zone mai mari. Vremea caldă, umiditatea și expunerea la soare pot înrăutăți pitiriazisul versicolor. Nu este dăunător sau contagios, dar poate provoca mâncărimi ușoare.

Cauze

Cauzele apariției pitiriazisului versicolor sunt diverse și includ fie un sistem imunitar slăbit (de exemplu, ca urmare a tratamentului cu corticosteroizi sau a unei afecțiuni precum diabetul), fie modificări hormonale, excesul de sebum, transpirația abundentă sau purtare de îmbrăcăminte strâmtă, din fibre sintetice, care nu lasă pielea să respire.

Metode de tratament

Pitiriazis versicolor este ușor de tratat, în cele mai multe cazuri prin folosirea de creme topice, loțiuni sau șampoane. În cazurile mai severe, în care terapia topică nu dă rezultate, dermatologul va prescrie antifungice orale. Leziunile de pe piele nu sunt permanente, orice alterare pigmentară dispare la aproximativ două luni de la inițierea tratamentului.

Pitiriazis versicolor poate recidiva, mai ales vara, în condiții de temperaturi ridicate și umezeală.

Este posibil ca unele persoane să aibă nevoie de tratament de mai multe ori pe an pentru a controla această infecție fungică.

Caracteristicile leziunilor pielii

– sunt albe în zonele expuse și maronii sau roșu-maronii în zonele acoperite;

– au aspect neted, cu margini bine delimitate;

– nu fac cruste decât dacă sunt frecate;

– inițial au diametru de trei-patru mm, apoi se extind; – se unesc frecvent și formează pete întinse.

Ne amintim cu drag de orezul cu lapte și scorțișoară din copilărie, însă acest condiment dulce reprezintă mai mult decât un răsfăț pentru papile.

Un organism încărcat de toxine – printr-o dietă săracă în nutrienți, prin fumat, consum excesiv de alcool și eliminări neregulate din colon (constipație) – va întâmpina mai multe episoade de îmbolnăvire pe an, în special la schimbarea de vreme cald-rece. Răcelile și virozele frecvente, precum și contactarea de viruși din seria HPV sau de paraziți denotă un răspuns imunitar slab în raport cu agenții patogeni din mediu.

Valoarea acestui ingredient depășește gustul în sine – cu aroma sa sofisticată ce înnobilează atâtea deserturi – pentru că raritatea lui l-a făcut atât de prețios în istorie, încât lumea din Orient folosea scorțișoara ca monedă de schimb. Astăzi, produsul este larg disponibil în supermaket și magazine alimentare, cu toate că peste 90% din varietățile de pe piață provin din specia de arbori Cassia (originari din China), în timp ce specia Ceylon (originară din Sri Lanka și India) este considerată mai pură și mai sănătoasă, fiind tranzacționată la un preț mult mai mare.

Consumat însă în cantități rezonabile – adică un strat presărat peste merele ori dovleacul din cuptor sau adăugat în compoziția prăjiturilor cozonacilor, de exemplu –, ingredientul nu mai prezintă risc de toxicitate, așa cum se constatase în studii făcute pe populația chineză, care folosea excesiv în preparate varietatea Cassia. Dimpotrivă, un praf de scorțișoară adăugat în mâncare sau băuturi calde aduce un plus de gust și câteva beneficii confirmate pentru sănătate:

– reglează tensiunea arterială. Efectul de “încălzire termică” pe care îl simțim după ce o consumăm indică activarea și fluidizarea circulației sangvine.

– ajută digestia. Are proprietăți prebiotice, adică reprezintă o sursă vegetală de fibre solubile care sunt folosite ca hrană de către coloniile de bacterii prezente în microbiom.

– are proprietăți antivirale, antifungice, antibacteriane. Compusul numit cinamaldehidă (sau aldehidă cinamică) este sintetizat sub formă de ulei esențial și folosit cu success în medicina naturistă.

– scade glicemia. Studiile de specialitate pe pacienți predispuși la diabet de tipul 2 au constatat că scorțișoara mimează efectul insulinei și reglează cantitatea de glucoză din sânge.

Dacă vreți să vă bucurați de efectele sale pozitive, nu depășiți doza recomandată (o linguriță sub formă de pudră pe zi în mâncare) sau căutați suplimentele alimentar și administrați în doza indicată de medic sau de farmacist.