Fumatul este una dintre cele mai răspândite și dăunătoare obiceiuri la nivel global. Indiferent de forma sa – țigări clasice, electronice, narghilea sau tutun încălzit – consumul de tutun și nicotină are efecte devastatoare asupra sănătății umane. Tutunul ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tutunul omoară peste opt milioane de oameni în fiecare an, inclusiv aproximativ 1,3 milioane de nefumători care sunt expuși la fumatul pasiv. Fumatul este principala cauză prevenibilă de boli și decese la nivel mondial.

Țigara conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care sute sunt toxice și cel puțin 70 sunt cancerigene. Chiar și alternativele moderne, precum țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului, sunt periculoase. Acestea conțin nicotină, o substanță care creează dependență și afectează sistemul nervos, inima și vasele de sânge. În plus, aerosolii inhalați conțin particule nocive care pot cauza inflamații pulmonare și alte probleme de sănătate.

Bolile cauzate de fumat includ cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare, afecțiunile respiratorii cronice și multe altele. OMS a instituit Ziua Mondială Fără Tutun, celebrată pe 31 mai, în fiecare an, un prilej de conștientizare a pericolelor asociate acestui viciu și de încurajare a renunțării la fumat, pentru că nu doar fumătorii sunt afectați, ci și cei din jurul lor. Expunerea la fumul de țigară crește riscul de boli cardiovasculare, cancer pulmonar și afecțiuni respiratorii la nefumători, în special la copii și femeile însărcinate.

Vaping-ul nu este inofensiv

Țigările electronice sunt cea mai comună formă de sisteme electronice de livrare a nicotinei (ENDS) și sisteme electronice de livrare fără nicotină (ENNDS), dar există și altele, cum ar fi trabucurile electronice și pipele electronice. ENDS conțin cantități variate de nicotină și emisii nocive. Potrivit, OMS, utilizarea produselor ENDS/ ENNDS, denumită colocvial „vaping” nu este inofensivă. Emisiile de țigări electronice conțin de obicei nicotină și alte substanțe toxice care sunt dăunătoare pentru utilizatorii și neutilizatorii care sunt expuși la aerosoli la mâna a doua. S-a descoperit că unele produse care pretind a fi fără nicotină conțin nicotină și sunt dăunătoare sănătății. Studii recente sugerează că utilizarea ENDS poate crește riscul de boli de inimă și afecțiuni pulmonare. Expunerea la nicotină a femeilor însărcinate poate avea consecințe negative asupra sănătății fătului.

Fumatul constituie un factor de risc major în apariţia cancerului bronhopulmonar, un cancer extrem de agresiv ce conduce la mai multe decese decât oricare alt tip de cancer.

Boli cardiovasculare, respiratorii, cancer, boli de piele sau digestive sunt doar câteva dintre problemele de sănătate cauzate de fumat, un viciu din ce în ce mai răspândit în rândul oamenilor din lumea întreagă, inclusiv al românilor.

RALUCA TUDOSE – Farmacist specialist

Mai mult de 480.000 de decese sunt atribuite fumatului, în fiecare an, în Statele Unite ale Americii. În România, peste 43.600 de oameni au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21.000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15.000 în urma bolilor oncologice.

În România, fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% din pacienții cu infarct din segmentul de vârstă 20-60 de ani sunt fumători. Acest obicei nesănătos crește riscul unor afecțiuni precum: hipertensiunea arterială, ateroscleroza (depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor), boala coronariană (blocarea arterelor care alimentează inima) și accidentul vascular cerebral (AVC), iar țara noastră este în top la mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare.

Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, potrivit datelor existente la nivel global. Fumatul este legat cel mai frecvent de cancerul pulmonar – în România, în 2020, au fost înregistrate 12.122 de cazuri noi de cancer bronhopulmonar și 10.779 decese, conform Globocan.

90% din cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ, iar pentru restul de 10% fumatul pasiv este răspunzător în mare parte.

Vestea proastă este că fumatul poate cauza și alte tipuri de cancer: de esofag, de gât, cancerul de vezică urinară, de rinichi sau de pancreas.

Fumatul poate crește riscul de a dezvolta boli ale tractului gastrointestinal, cum ar fi ulcerul peptic și boala de reflux gastroesofagian. De asemenea, este asociat cu un risc crescut de cancer de colon. Fumatul este principalul factor de risc pentru boli respiratorii cum ar fi: bronșita cronică, emfizemul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Astmul bronșic are o incidență net mai mare la copiii din familiile fumătorilor.

Acest obicei nesănătos crește riscul de a dezvolta infecții respiratorii, cum ar fi pneumonia, dar poate contribui și la apariția altor afecțiuni, cum ar fi: osteoporoza, diabetul de tip 2. Nu doar că fumătorii activi au cu 40% șanse mai mari de a dezvolta diabet, dar acest viciu le îngreunează controlul și gestionarea bolii. S-a demonstrat că tutunul poate deteriora vederea, ducând la cataractă, o afecțiune a ochilor considerată a fi cauza numărul unu în lume a orbirii. Fumatul poate afecta fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, și, nu în ultimul rând, poate crește riscul de avort spontan, naștere prematură sau nașterea la termen a unui copil cu greutate mică.

Acest viciu poate contribui la deteriorarea pielii, crește riscul de a dezvolta riduri și de-a îmbătrâni prematur și poate duce la instalarea bolilor gingiilor, contribuind inclusiv la pierderea dinților.

Prin toate efectele sale, fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu zece ani a speranței de viață a fumătorilor în comparație cu nefumătorii. În SUA, zilnic peste 5.400 de adulți își aprind prima țigară din viața lor, în timp ce doar 6,2% dintre fumători reușesc să renunțe complet la acest obicei.

Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA estimează că un deces din trei cauzat de cancer ar fi putut fi evitat dacă nu ar fi fost implicat tutunul și că peste 2,5 milioane de oameni ar trăi dacă consumul de tutun ar fi eradicat, în condițiile în care aproape 8 milioane de oameni mor de cancer în fiecare an.