Într-o lume în care tronează stresul, presiunea socială și curiozitatea pot deveni portițe deschise către abuz de substanțe precum alcoolul și drogurile. Consumul acestora duce la evadarea din realitate și la distracție de moment, dar prețul acestor clipe se plătește greu, cu dependența – și nu doar atât.

Consumul de alcool contribuie la trei milioane de decese în fiecare an la nivel global. Adică șase morți în fiecare minut, din cauza alcoolului. În plus, 0,6 milioane de decese sunt atribuite consumului de droguri psihoactive, dintre care 0,4 milioane sunt bărbați, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Pe 26 iunie este marcată la nivel mondial Ziua Internațională de Luptă Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, o inițiativă a Națiunilor Unite lansată în 1987, care are drept scop conștientizarea pericolelor consumului de droguri și mobilizarea globală împotriva traficului ilicit. Este un apel la acțiune pentru guverne, ONG-uri și cetățeni de a construi o lume mai sigură și sănătoasă.

Potrivit Raportului Național privind Situația Drogurilor (2022), în România, 10,7% dintre persoanele între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin o dată droguri ilicite, iar tinerii între 15-34 ani sunt cei mai vulnerabili. Un raport al Agenției Naționale Antidrog din 2024 privind consumul ilicit de droguri în România a identificat o prevalență de-a lungul vieții a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%. Prevalența în ultimul an a acestui tip de consum este de 5,7%.

Consumul de droguri afectează grav sănătatea fizică și mentală, provocând probleme la nivelul creierului, inimii, ficatului și sistemului imunitar. Prin injectarea unor droguri se pot transmite boli infecțioase: HIV, hepatita B și C (prin utilizarea de ace nesterile). Pe plan psihic, poate duce la anxietate, depresie, halucinații și dependență. În timp, drogurile pot distruge relațiile personale, cariera. Supradoza poate determina coma sau chiar moartea.

În fiecare an, peste un milion de vieți sunt pierdute din cauza hepatitei, o boală cauzată de bacterii, virusuri sau alte microorganisme sau substanțe toxice. În hepatită se instaurează în ficat un proces inflamator acut sau cronic care se poate agrava, putând ajunge chiar la ciroză hepatică și cancer hepatic. Cele mai răspândite tipuri de hepatită sunt provocate de trei tipuri de virusuri: virusul hepatitic A, virusul B și virusul C. Mai există și co-infecția cu virusurile B și Delta.

La nivel global, la fiecare 40 de secunde, cineva își pierde viața din cauza hepatitei B sau C, în condițiile în care majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite. ,,Nu așteptăm schimbarea, ne luptăm să o facem”, este mesajul Alianței Mondiale a Hepatitelor și totodată îndemnul la acțiune.

OMS dorește eliminarea hepatitei până în 2030

Hepatita ucide în prezent peste 100.000 de oameni în fiecare an în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). România se află printre țările europene cu cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale, astfel că este necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației, dar și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică.

„Hepatita afectează milioane de vieți, familii și comunități din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv România, și de la nivel global. Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatita B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să simplificăm de urgență îngrijirea hepatitei și să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane care au nevoie. Programele de informare comunitară și informațiile exacte despre transmitere, prevenire și resursele disponibile joacă, de asemenea, un rol-cheie în înlăturarea miturilor și concepțiilor greșite.

Screening-urile regulate și accesul la teste de diagnostic la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a identifica infecțiile într-un stadiu incipient. Intervențiile în timp util, inclusiv terapiile antivirale, pot suprima în mod eficient replicarea virală, pot încetini progresia bolii și pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului hepatic”, susține dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul OMS în România.