Într-o lume în care tronează stresul, presiunea socială și curiozitatea pot deveni portițe deschise către abuz de substanțe precum alcoolul și drogurile. Consumul acestora duce la evadarea din realitate și la distracție de moment, dar prețul acestor clipe se plătește greu, cu dependența – și nu doar atât.

Consumul de alcool contribuie la trei milioane de decese în fiecare an la nivel global. Adică șase morți în fiecare minut, din cauza alcoolului. În plus, 0,6 milioane de decese sunt atribuite consumului de droguri psihoactive, dintre care 0,4 milioane sunt bărbați, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Pe 26 iunie este marcată la nivel mondial Ziua Internațională de Luptă Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, o inițiativă a Națiunilor Unite lansată în 1987, care are drept scop conștientizarea pericolelor consumului de droguri și mobilizarea globală împotriva traficului ilicit. Este un apel la acțiune pentru guverne, ONG-uri și cetățeni de a construi o lume mai sigură și sănătoasă.

Potrivit Raportului Național privind Situația Drogurilor (2022), în România, 10,7% dintre persoanele între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin o dată droguri ilicite, iar tinerii între 15-34 ani sunt cei mai vulnerabili. Un raport al Agenției Naționale Antidrog din 2024 privind consumul ilicit de droguri în România a identificat o prevalență de-a lungul vieții a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%. Prevalența în ultimul an a acestui tip de consum este de 5,7%.

Consumul de droguri afectează grav sănătatea fizică și mentală, provocând probleme la nivelul creierului, inimii, ficatului și sistemului imunitar. Prin injectarea unor droguri se pot transmite boli infecțioase: HIV, hepatita B și C (prin utilizarea de ace nesterile). Pe plan psihic, poate duce la anxietate, depresie, halucinații și dependență. În timp, drogurile pot distruge relațiile personale, cariera. Supradoza poate determina coma sau chiar moartea.

Cât de mare este fericirea dacă nu o poți împărtăși cu cei dragi? Parcă nu este deplină, nu-i așa? Acum amintește-ți cum te simți când ai greutăți, nu-i așa că e mult mai greu să le faci față singur? Dar dacă prietenii tăi te sprijină și te ajută să depășești momentele grele? Parcă unde-s mulți, puterea crește… Așa este de când lumea, oamenii trăiesc în comunități, se sprijină și sunt mai puternici împreună. Oamenii care au o rețea socială formată din familie, prieteni, colegi, sunt mult mai fericiți și mai motivați. La polul opus, persoanele singure sunt mult mai predispuse la emoții negative, depresie, lipsa motivației.

Cercetările psihologice sugerează că prieteniile stabile și sănătoase sunt cruciale pentru bunăstarea și longevitatea noastră. O analiză a 38 de studii psihologice realizată de o echipă de psihologi în revista „Frontiers in Psychology”, intitulată „Prietenia și starea de bine, o revizuire sistematică cu implicații practice” a concluzionat că relațiile de prietenie adevărată, bazate pe sprijin și timp de calitate petrecut împreună, influențează în mod semnificativ starea de bine și pot preveni apariția problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, iar aceste beneficii persistă pe parcursul vieții. Pe de altă parte, persoanele singuratice, care nu au o viață socială sau au relații toxice, sunt predispuse la o moarte prematură. Iată cât este de important să fii mereu înconjurat de persoane care să creadă în tine, să te susțină și să te ajute la greu.

Pe ce se bazează „stâlpii” prieteniei?

În primul rând pe respectul și încrederea unii în alții, pe afinități comune, pe bunăvoință și bună credință, pe dorința de a evolua separat și împreună, pe altruism și afecțiune reciprocă și disponibilitatea emoțională de a-și împărtăși emoțiile și vulnerabilitățile, cu alte cuvinte, pe autenticitate. Cum spunea Jim Morrison, „un prieten adevărat este acela care-ți dă libertatea să fii tu însuți”.

Vara nu avem nicio scuză pentru a nu lua zilnic contact cu natura, indiferent unde ne-am afla.

A ieși afară când în aer sunt peste 30 de grade Celsius poate că nu pare cea mai bună idee și mulți tindem să ne apărăm de caniculă stând în casă sau în confortul unui spațiu cu aer condiționat. Dacă suntem în vacanță, ieșirile, plimbările, statul la soare sau drumețiile ni se par ceva firesc și le facem cu plăcere și entuziasm, însă atunci când ne întoarcem acasă rutina contactului cu natura – iarba, copacii, florile – este înlocuită cu sarcini și activități desfășurate în principal în interior. Cu toate astea, o oră petrecută pe afară, în locuri verzi ne poate îmbunătăți dramatic sănătatea și calitatea vieții. Iată cum:

Natura reduce depresia și anxietatea. Studiile clinice efectuate pe pacienții afectați de stări psihice oscilatorii sau extreme indică unanim că aceștia își pot crește sau regla nivelul de serotonină și dopamină prin ieșiri zilnice în aer liber, unde se poate observa verdele intens, se pot contempla formele și asculta sunetele.

Natura te „împământează“. Atunci când călcăm prin iarbă sau stăm desculți pe nisip/ pământ, prin intermediul tălpilor primim în corp un flux proaspăt de energie. Cei care stau mult lucrând la birou, la computer sau pe telefon sunt înconjurați de radiațiile electromagnetice, iar contactul direct cu pământul reechilibrează circuitul energetic din organism.

Natura te ține activ. O simplă plimbare la pas pentru a admira cerul, copacii sau florile înlătură efectele nocive ale sedentarismului.

Natura îți aduce doza esențială de vitamina D. Expunerea minim 20 de minute la soare este esențială pentru producția naturală a acestei substanțe vitale pentru corpul și creierul uman.

Natura sporește imaginația și creativitatea. Ideile și inspirația ne vin mai ușor în timp ce ne „clătim ochii“ cu peisajul din jur, fie că avem un proiect, facem fotografii, scriem sau pictăm.