Surprinde-i pe cei dragi cu o masă festivă plină de ingrediente savuroase și benefice pentru sănătate. Adio, mese bogate în colesterol, bine ai venit, un stil de viață echilibrat!

Fritata în formă de brioșe

Ingrediente:

6 ouă,

1 ardei gras tocat mărunt,

2 cepe verzi,

1 legătură de pătrunjel tocat

1 legătură de mărar tocat

1 ceașcă de brânză mărunțită,

2 linguri ulei de măsline,

1 linguriță ierburi uscate (oregano, cimbru),

sare și piper după gust.

Mod de preparare:

Se încinge cuptorul la 180˚C. Într-o tigaie non-aderentă se sotează ceapa tăiată mărunt și ardeiul gras tăiat cubulețe. Într-un bol se amestecă ouăle cu brânza, se adaugă ierburile (pătrunjelul, mărarul, condimentele), apoi ceapa și ardeiul. Se toarnă conținutul în formele de brioșe (trei sferturi) și se dau la cuptor pentru circa 30 minute. Se verifică compoziția cu o scobitoare, dacă iese curată, brioșele sunt gata.

Salata din fâșii de morcovi

Ingrediente:

4 morcovi medii

2 tije de țelină

1 legătură de ceapă verde

4 linguri ulei de măsline

2 linguri zeamă de limetă

1 lingură de miere

un praf ardei chilli

2 linguri mentă tocată

50 g alune prăjite și sărate

sare și piper după gust.

Mod de preparare:

Morcovii, țelina și ceapa verde se taie fâșii foarte subțiri și se pune într-un bol cu apă și cuburi de gheață circa 15-20 de minute. Într-un bol separat se amestecă uleiul, zeama de limetă, mierea, praful de chilli și menta. Se scurg bine legumele și se amestecă într-o salatieră cu sosul, alunele, sarea și piperul și se servește salata cu friptură.

Frigărui de pui cu legume și usturoi

Ingrediente:

2 bucăți de piept de pui tăiat cubulețe

1 ceapă medie tocată mărunt

2 ardei grași tăiați cubulețe

1 dovlecel mic tăiat cubulețe

1 căpățână de usturoi

zeama de la o lămâie

1 ceașcă ulei de măsline

sare, piper.

Mod de preparare:

Pregătește sosul marinat amestecând usturoiul, jumătate din zeama de lămâie și jumătate din uleiul de măsline. Adaugă încet sucul de lămâie rămas și restul de ulei, sarea și piperul. Adaugă bucățile de pui și de legume în marinadă și amestecă. Lasă-le la frigider o oră. Separat, prepară un mujdei cu usturoi tocat, ulei, sare și puțină zeamă de lămâie. Pune-l deoparte. Încinge cuptorul/grill-ul. Aranjează bucățile de pui și legumele marinate pe frigărui, alternând. Pune frigăruile pe grătar și gătește-le la foc mare până când sunt rumenite pe toate părțile (circa zece minute). Servește-le cu mujdei și garnitură.

Pancakes cu iaurt și făină de migdale

Ingrediente:

1 ou,

1 ceașcă făină de migdale

1 banană coaptă

½ linguriță praf de copt

½ linguriță bicarbonat de sodiu

un praf de sare

½ linguriță scorțișoară

2 cești iaurt gras

unt

fructe de pădure

miere.

Mod de preparare:

Strivește banana cu o furculiță și combin-o cu restul ingredientelor: făina, oul, praful de copt, bicarbonatul de sodiu, sarea, scorțișoara. Adaugă iaurtul pînă obții un aluat de consistența unei smântâni. Încinge o tigaie non-aderentă și topește un vîrf de cuțit de unt. Toarnă două-trei linguri din compoziția de clătite și coace 2-3 minute pe fiecare parte. Îți dai seama că trebuie să întorci clătita cînd apar bule de aer și găuri pe suprafața ei. Servește-le apoi cu iaurt gras, fructe de pădure și miere pe deasupra.

Această mică moleculă de natură lipidică, insolubilă în apă, care circulă în sânge sub formă de agregate de proteine numite lipoproteine este dușmanul sănătății noastre.

Ficatul produce tot colesterolul de care organismul are nevoie, iar un aport suplimentar vine din alimentele pe care le consumăm. Sursele alimentare de colesterol sunt în principal produsele de origine animală, respectiv carnea și lactatele. Nivelurile ridicate ale colesterolului din sânge joacă un rol în dezvoltarea temutelor afecțiuni cardiovasculare.

Colesterolul este transportat prin sistemul circulator pe două lipoproteine: lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), adesea denumite colesterol „bun”, și lipoproteinele cu densitate joasă (LDL), numite și colesterol „rău”.

HDL a fost etichetat „colesterol bun” deoarece elimină colesterolul LDL din artere și îl duce la ficat, unde poate fi descompus și eliminat din organism. LDL este numit „colesterol rău” deoarece atunci când acesta circulă într-o cantitate mai mare prin sânge (mai mult decât poate colecta și transporta HDL), se poate acumula în cele din urmă sub formă de plăci pe pereții arterelor, ducând la ateroscleroză. Cu timpul, aceste acumulări îngustează arterele și cresc riscul producerii unui atac de cord, accident vascular cerebral și a bolilor arterelor periferice.

Este adevărat că persoanele supraponderale prezintă un risc mai mare de a avea un nivel crescut al colesterolului, însă greutatea nu este singurul factor de risc, ceea ce înseamnă că și persoanele slabe pot avea un colesterol ridicat. Factori care afectează nivelul colesterolului mai sunt ereditatea, bolile de ficat, hipotiroidismul, unele tratamente medicamentoase, fumatul și dieta bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans.

Pentru a menține nivelul colesterolului în limite normale și inima sănătoasă pentru cât mai mult timp, ai grijă la dietă, fă mișcare în mod regulat, renunță la fumat și țineți tensiunea arterială sub control!

Descoperă beneficiile consumului de avocado.

Deși lipidele (sau grăsimile, cum le spunem cel mai des) au o reputație îndoielincă pentru cei care au ajuns vreodată la medic cu afecțiuni cardiovasculare sau de ficat, e nevoie să facem diferența între grăsimile bune și cele mai puțin bune. Dacă ai colesterolul mărit, cu siguranță ți s-a spus să limitezi lista alimentelor pe care le consumi, mai ales a celor cu un conținut ridicat de lipide. Însă, în realitate, corpului nostru îi este necesar un regim echilibrat de proteine – glucide (carbohidrați) – lipide (grăsimi).

Acest trio de substanțe se regăsește, de multe ori, și în compoziția aceluiași aliment, astfel încât nu e nevoie să mâncăm trei produse diferite la o masă – de exemplu, friptură cu pâine și cu sos pe bază de ulei – ca să ne luăm necesarul de elemente. În fapt, un singur fruct, legumă sau nucă le poate conține pe toate, așa cum au fost ele create inteligent de către Mama Natură.

Este și cazul fructului numit avocado, care, deși ar putea fi considerat mai degrabă legumă (din cauza conținutului scăzut de glucide, adică a lipsei de gust dulce), este de fapt creat din floarea plantei, deci se încadrează la categoria fruct. Ca să exemplificăm teoria triunghiului de mai sus, iată că un avocado conține 73% apă, 15% grăsimi, 8.5% carbohidrați (în principal fibre) și 2% proteine. Fiind vorba de grăsimi vegetale nesaturate, este recomandabil să consumăm acest fruct fără ezitare dar cu moderație (nu unul pe zi, ci unul-două pe săptămână), sub forme cât mai simple și sănătoase: în salate de legume cu puțină brânză sau ou, în guacamole (pastă de avocado cu roșii, usturoi și ardei iute) pe pâine prăjită sau în smoothie de fructe și legume, consumat ca o masă de sine stătătoare.