Chiar dacă în afecțiunile inimii factorul ereditar este una dintre cauzele principale, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat putem să diminuăm considerabil șansele de a suferi de probleme cardiace, chiar dacă genele noastre ne-ar predispune la acest lucru. Pentru o inimă sănătoasă (și fericită) este nevoie de activitate fizică regulată (înot, atletism, ciclism), menținerea unei greutăți normale (cu respectarea unei diete echilibrate, cu un consum bogat de fibre), introducerea unor metode de gestionare a stresului (meditație, yoga, relaxare etc), odihnă suficientă și de calitate. În natură avem suficiente resurse care să ne dea o mână de ajutor în menținerea sănătății cardiace și ar fi păcat să nu apelăm la aceste daruri minunate care ne sunt disponibile.

Ai auzit de aronia? Fructele de aronia sunt printre cele mai bogate surse de antioxidanți, inclusiv antocianine, polifenoli și vitamina C. Acești compuși sunt esențiali pentru menținerea sănătății sistemului cardiovascular. Dacă nu le poți consuma crude, există numeroase formule cu extract de aronia în farmacii. Poți opta pentru sirop sau suc de aronia, dulceață sau pudră.

Păducelul este o altă plantă cu efecte benefice pentru sănătatea cardiacă. În scop terapeutic se folosesc frunzele, florile și fructele de păducel. Acestea conțin numeroase substanțe bioactive precum flavonoide, procianide, taninuri și vitamine. Compoziția sa bogată în compuși activi îl transformă în plantă cu puteri terapeutice având o acțiune cardiotonică, vasodilatatoare și hipotensivă. Păducelul se poate folosi sub formă de ceai, sirop, tinctură, capsule.

Coacăzul roșu este un tonic cardiac excepțional. Se consumă fructele proaspete sau congelate în diverse smoothie-uri, sub formă de suc natural diluat cu apă, decoct din fructe, infuzie din frunze.

Aronia (scorușul negru) este un superaliment recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar.

Coacăzele roșii sunt extrem de nutritive, bogate în vitamina C, antioxidanți și fibre, care stimulează puternic sistemul imunitar.

Păducelul, supranumit „planta inimii”, este utilizat tradițional pentru susținerea sistemului cardiovascular.

Boli cardiovasculare, respiratorii, cancer, boli de piele sau digestive sunt doar câteva dintre problemele de sănătate cauzate de fumat, un viciu din ce în ce mai răspândit în rândul oamenilor din lumea întreagă, inclusiv al românilor.

RALUCA TUDOSE – Farmacist specialist

Mai mult de 480.000 de decese sunt atribuite fumatului, în fiecare an, în Statele Unite ale Americii. În România, peste 43.600 de oameni au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21.000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15.000 în urma bolilor oncologice.

În România, fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% din pacienții cu infarct din segmentul de vârstă 20-60 de ani sunt fumători. Acest obicei nesănătos crește riscul unor afecțiuni precum: hipertensiunea arterială, ateroscleroza (depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor), boala coronariană (blocarea arterelor care alimentează inima) și accidentul vascular cerebral (AVC), iar țara noastră este în top la mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare.

Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecțiuni oncologice, potrivit datelor existente la nivel global. Fumatul este legat cel mai frecvent de cancerul pulmonar – în România, în 2020, au fost înregistrate 12.122 de cazuri noi de cancer bronhopulmonar și 10.779 decese, conform Globocan.

90% din cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ, iar pentru restul de 10% fumatul pasiv este răspunzător în mare parte.

Vestea proastă este că fumatul poate cauza și alte tipuri de cancer: de esofag, de gât, cancerul de vezică urinară, de rinichi sau de pancreas.

Fumatul poate crește riscul de a dezvolta boli ale tractului gastrointestinal, cum ar fi ulcerul peptic și boala de reflux gastroesofagian. De asemenea, este asociat cu un risc crescut de cancer de colon. Fumatul este principalul factor de risc pentru boli respiratorii cum ar fi: bronșita cronică, emfizemul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Astmul bronșic are o incidență net mai mare la copiii din familiile fumătorilor.

Acest obicei nesănătos crește riscul de a dezvolta infecții respiratorii, cum ar fi pneumonia, dar poate contribui și la apariția altor afecțiuni, cum ar fi: osteoporoza, diabetul de tip 2. Nu doar că fumătorii activi au cu 40% șanse mai mari de a dezvolta diabet, dar acest viciu le îngreunează controlul și gestionarea bolii. S-a demonstrat că tutunul poate deteriora vederea, ducând la cataractă, o afecțiune a ochilor considerată a fi cauza numărul unu în lume a orbirii. Fumatul poate afecta fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, și, nu în ultimul rând, poate crește riscul de avort spontan, naștere prematură sau nașterea la termen a unui copil cu greutate mică.

Acest viciu poate contribui la deteriorarea pielii, crește riscul de a dezvolta riduri și de-a îmbătrâni prematur și poate duce la instalarea bolilor gingiilor, contribuind inclusiv la pierderea dinților.

Prin toate efectele sale, fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu zece ani a speranței de viață a fumătorilor în comparație cu nefumătorii. În SUA, zilnic peste 5.400 de adulți își aprind prima țigară din viața lor, în timp ce doar 6,2% dintre fumători reușesc să renunțe complet la acest obicei.

Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA estimează că un deces din trei cauzat de cancer ar fi putut fi evitat dacă nu ar fi fost implicat tutunul și că peste 2,5 milioane de oameni ar trăi dacă consumul de tutun ar fi eradicat, în condițiile în care aproape 8 milioane de oameni mor de cancer în fiecare an.