Într-o lume în care tronează stresul, presiunea socială și curiozitatea pot deveni portițe deschise către abuz de substanțe precum alcoolul și drogurile. Consumul acestora duce la evadarea din realitate și la distracție de moment, dar prețul acestor clipe se plătește greu, cu dependența – și nu doar atât.

Consumul de alcool contribuie la trei milioane de decese în fiecare an la nivel global. Adică șase morți în fiecare minut, din cauza alcoolului. În plus, 0,6 milioane de decese sunt atribuite consumului de droguri psihoactive, dintre care 0,4 milioane sunt bărbați, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Pe 26 iunie este marcată la nivel mondial Ziua Internațională de Luptă Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, o inițiativă a Națiunilor Unite lansată în 1987, care are drept scop conștientizarea pericolelor consumului de droguri și mobilizarea globală împotriva traficului ilicit. Este un apel la acțiune pentru guverne, ONG-uri și cetățeni de a construi o lume mai sigură și sănătoasă.

Potrivit Raportului Național privind Situația Drogurilor (2022), în România, 10,7% dintre persoanele între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin o dată droguri ilicite, iar tinerii între 15-34 ani sunt cei mai vulnerabili. Un raport al Agenției Naționale Antidrog din 2024 privind consumul ilicit de droguri în România a identificat o prevalență de-a lungul vieții a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8%. Prevalența în ultimul an a acestui tip de consum este de 5,7%.

Consumul de droguri afectează grav sănătatea fizică și mentală, provocând probleme la nivelul creierului, inimii, ficatului și sistemului imunitar. Prin injectarea unor droguri se pot transmite boli infecțioase: HIV, hepatita B și C (prin utilizarea de ace nesterile). Pe plan psihic, poate duce la anxietate, depresie, halucinații și dependență. În timp, drogurile pot distruge relațiile personale, cariera. Supradoza poate determina coma sau chiar moartea.

Strânsa conexiune dintre artă și psihicul uman a căpătat, încă din anii 1940, statut de ramură neuroștiințifică și este dezvoltată ca o formă de terapie propriu-zisă, numită terapie prin artă. Dacă ai o înclinație către desenat, pictat, scris, olărit, pictură, sculptură, fotografie sau bricolaj – fie că îți place să-ți sufleci mânecile sau doar să admiri creațiile altora – este pentru că aceste activități ne pun în contact cu emoțiile noastre pe care le procesăm mai ușor și sănătos în contextul artei.

Chiar și ca simplu spectator – asistând la o piesă de teatru sau participând la o expoziție –, ai intrat cu siguranță în contact cu noi idei care sunt prezentate și, desigur, cu un spectru de sentimente care se descarcă pe durata evenimentului: poate tristețe sau bucurie, speranță sau deznădejde, putere sau limitare etcetera.

Așadar, atunci când suntem creativi sau ne apropiem de creațiile altora, nu doar ne stimulăm creierul la nivel cognitiv (ceea ce numim „culturalizare” sau „cultivare”), ci lucrăm și psihologic cu propriile noastre trăiri și emoții pe care le scoatem la suprafață în mod firesc și natural. Acesta este motivul pentru care după un spectacol de teatru, un concert de muzică (clasică sau modernă) ori o expoziție pe care mergem s-o vedem, ne întoarcem acasă mai eliberați de tensiuni, stres și gânduri obsesive, observând că starea pe care am avut-o înainte s-a liniștit și a fost înlocuită de emoții și energie pozitive.

La fel se întâmplă și dacă în momentul în care ne simțim neliniștiți, agitați sau chiar anxioși și furioși, ne luăm 30-60 minute să desenăm/pictăm/colorăm/coasem/împletim/bricolăm sau chiar să dansăm sau ne așternem gândurile pe hârtie exact așa cum simțim, ca și amatori, fără să ne facem griji că cineva ne vede sau judecă „opera de artă”.

Pentru că este toamnă și se deschide sezonul unor noi evenimente în orice mare oraș – de la stagiunea de teatru până la noi expoziții și spații creative –, îți recomandăm călduros să te duci, nu doar de dragul artei și culturii, ci și pentru că îți relaxează sistemul nervos și îți induce o stare de bine, ușor de observat pe propria piele.

PONT! Expozițiile de artă sunt un prilej bun pentru a socializa cu alte persoane.

Ai fi tentat să spui că stresul nu poate fi decât dușmanul omului și ai toate motivele din lume să susții asta. Dar există și stres pozitiv, stres care îți poate salva viața și care este important să existe și să-și facă datoria.

Stresul este o reacție fiziologică și psihologică a organismului care apare în fața situațiilor sau evenimentelor dificile, periculoase sau provocatoare. Este normal să fim stresați în anumite momente ale vieții cum ar fi atunci când întâmpinăm pericole iminente, trecem prin schimbări majore în viață sau prin evenimente traumatice.

Organismul răspunde prin stres și astfel încearcă să se adapteze în mod natural la presiunea respectivă exercitată asupra omului. Te-ai întrebat ce se întâmplă atunci când ești stresat? Creierul activează o serie de reacții chimice și hormonale, eliberează cortizolul și adrenalina, hormonii care pregătesc corpul pentru a face față situației.

Când ne devine prieten?

În unele situații, stresul poate oferi o motivație suplimentară pentru a acționa și a rezolva problemele. Poate ai auzit de reacția de luptă sau fugă, ei bine, stresul este vinovat de această reacție, pe care o declanșează și care ne face să reacționăm rapid în fața pericolului. Răspunsul fiziologic de „luptă sau fugă” este util în situații de urgență sau periculoase, ajutându-ne să supraviețuim, deci în acest caz stresul ne este prieten. Atunci când trecem printr-un examen dificil sau când suntem într-o competiție, stresul – deși pare ciudat – ne poate ajuta să performăm. Sportivii de performanță, de exemplu, știu și chiar au învățat cum să-și gestioneze stresul astfel încât să-i ajute și să le stimuleze performanța și concentrarea în timpul competițiilor dificile.

Poate nu te-ai gândit la acest aspect, dar să știi că experiențele stresante sunt lecții de viață, din ele putem învăța. Odată depășit cu brio stresul, vei căpăta mai multă încredere și o rezistență mai mare în fața viitoarelor situații stresante.

Când ne devine dușman?

Stresul pe durată îndelungată nu face bine sănătății. Deloc! Stresul cronic are consecințe nefaste asupra sănătății fizice și mentale. Apar insomniile, irascibilitatea, depresia, anxietatea, furia, tensiunea arterială crescută, tulburările alimentare și digestive și în timp diverse boli ale organelor interne. Stresul excesiv scade capacitatea de concentrare și de luare a deciziilor, diminuează randamentul la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și cu familia și încet, dar sigur, își fac loc bolile, izolarea și chiar singurătatea.

Cum putem gestiona stresul?

Ori de câte ori experimentăm un moment stresant ne reamintim că va trece. Nimic pe lumea aceasta nu este permanent. Chiar dacă trecem printr-o situație neplăcută, nu fugim de ea. O acceptăm și-i dăm spațiu să se manifeste fără să ne „cramponăm” de ea. Cum putem depăși mai ușor greutățile? Respirând conștient și aducând o stare de calm în minte și corp. Făcându- ne timp pentru activități relaxante: plimbări în natură, pictură, dans, grădinărit, journaling, mișcare fizică, yoga, orice funcționează cel mai bine pentru fiecare dintre noi.

Vara nu avem nicio scuză pentru a nu lua zilnic contact cu natura, indiferent unde ne-am afla.

A ieși afară când în aer sunt peste 30 de grade Celsius poate că nu pare cea mai bună idee și mulți tindem să ne apărăm de caniculă stând în casă sau în confortul unui spațiu cu aer condiționat. Dacă suntem în vacanță, ieșirile, plimbările, statul la soare sau drumețiile ni se par ceva firesc și le facem cu plăcere și entuziasm, însă atunci când ne întoarcem acasă rutina contactului cu natura – iarba, copacii, florile – este înlocuită cu sarcini și activități desfășurate în principal în interior. Cu toate astea, o oră petrecută pe afară, în locuri verzi ne poate îmbunătăți dramatic sănătatea și calitatea vieții. Iată cum:

Natura reduce depresia și anxietatea. Studiile clinice efectuate pe pacienții afectați de stări psihice oscilatorii sau extreme indică unanim că aceștia își pot crește sau regla nivelul de serotonină și dopamină prin ieșiri zilnice în aer liber, unde se poate observa verdele intens, se pot contempla formele și asculta sunetele.

Natura te „împământează“. Atunci când călcăm prin iarbă sau stăm desculți pe nisip/ pământ, prin intermediul tălpilor primim în corp un flux proaspăt de energie. Cei care stau mult lucrând la birou, la computer sau pe telefon sunt înconjurați de radiațiile electromagnetice, iar contactul direct cu pământul reechilibrează circuitul energetic din organism.

Natura te ține activ. O simplă plimbare la pas pentru a admira cerul, copacii sau florile înlătură efectele nocive ale sedentarismului.

Natura îți aduce doza esențială de vitamina D. Expunerea minim 20 de minute la soare este esențială pentru producția naturală a acestei substanțe vitale pentru corpul și creierul uman.

Natura sporește imaginația și creativitatea. Ideile și inspirația ne vin mai ușor în timp ce ne „clătim ochii“ cu peisajul din jur, fie că avem un proiect, facem fotografii, scriem sau pictăm.

Vajnic apărător, sistemul nostru imunitar se ocupă de „invadatorii“ care ne amenință, pentru a proteja organismul de îmbolnăvire.

Sistemul nostru imunitar este alcătuit din miliarde de celule albe din sânge (limfocite și fagocite) care luptă împotriva bacteriilor, virusurilor și celulelor canceroase din organism. Dar cum poate fi afectat sistemul imunitar de stres, dacă stresul nu este nici bacterie, nici virus și nici celulă canceroasă?

Sunt mulți factori care contribuie la instalarea stresului. Dar, indiferent de cauză, stresul eliberează în corp un hormon numit cortizol.

Cortizolul poate suprima eficiența sistemului imunitar în lupta împotriva invadatorilor prin scăderea numărului de limfocite prezente în sânge și prin interferența cu o comunicare normală a globulelor albe.

Partea proastă este că e destul de dificil pentru o persoană să se recupereze din bolile legate de stres, deoarece cauza este, de obicei, complexă și multistratificată, cu factori biologici, psihologici și sociali. Pentru a agrava situația, atunci când organismul nostru are niveluri ridicate de stres pe o perioadă lungă de timp (mai mult de câteva zile), sistemul nervos autonom începe să accepte acest nivel ridicat de stres ca fiind normal. Acesta continuă să producă niveluri ridicate de hormoni de stres mult timp după ce evenimentul stresant a trecut, ceea ce compromite și mai mult sistemul imunitar.

Persoanele aflate în această stare sunt adesea iritabile, nervoase, anxioase, au atacuri de panică sau gânduri negre. Procesul de revenire la starea lor normală, calmă și echilibrată, poate include practici de conștientizare care învață o persoană să fie conștientă de respirația, mintea și senzațiile corpului, cum ar fi meditația sau yoga. Pentru unii, însă, este necesară îndrumare din partea unui profesionist, mai exact a unui psihoterapeut sau chiar psihiatru.

O persoană stresată poate recurge la comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și, uneori, consumul de droguri, pentru a face față stresului. Este de notorietate că toate acestea distrug sistemul imunitar și pot provoca alte probleme de sănătate, cum ar fi dureri de cap, boli infecțioase, cardiovasculare, diabet, astm și ulcer gastric. Semnele unei imunități scăzute sunt nodulii limfatici inflamați, apariția frecventă a aftelor și a infecțiilor cronice, inclusiv răceli și tuse.

Cum depășești bolile legate de stres

Stresul afectează nu numai starea emoțională, așa cum greșit s-ar putea crede, ci și organismul. Așa că dacă vrei să rămâi sănătos, elimină stresul din viața ta, în special cel cronic. Poate că nu este chiar ușor, dar ai datoria față de propria persoană ca măcar să încerci. Cum? Iată câteva metode:

– Efectuarea de exerciții fizice regulate. Învinge nivelul crescut de cortizol și de alți hormoni ai stresului prin exerciții fizice. Exercițiile fizice ajută pe de o parte la reducerea nivelului de cortizol și pe de altă parte la eliberarea hormonilor ,,de bine”, cum ar fi endorfinele, pentrua-ți îmbunătăți starea de spirit, somnul și, de asemenea, pentru a combate durerea.

– Petrece timp cu familia și prietenii. Și unii, și ceilalți, sunt stâlpi de rezistență pentrugestionarea stresului și a altor probleme emoționale. Un studiu a constatat că femeile (în special) care petrec mai mult timp cu familia, prietenii și copiii, au în organism o eliberare de oxitocină care contracarează stresul în mod natural. Implicarea în evenimente sociale te poate ajuta să reduci riscul de depresie și anxietate.

– Dormi suficient. Evită pe cât posibil băuturile cu cofeină după-amiaza, astfel încât să poți avea noaptea un somn bun, atât din punct de vedere al duratei, cât și al calității. Dormitul suficient îți poate limpezi mintea și îți poate îmbunătăți starea generală de bine.

– Învață să spui NU! Este imposibil să gestionezi factorii de stres, mai ales pe cei care nu se află sub controlul tău. Dar cunoscându-ți limitele în asumarea responsabilităților și învățând să spui „NU”, te va ajuta să gestionezi mai bine factorii de stres.

– Ține un jurnal. A scrie despre ceea ce te stresează este o abordare excelentă pentru a gestiona efectul și a evalua factorii care aduc stresul în viața ta. Scrie și lucrurile pentru care ești recunoscător, pentru că recunoștința ajută la ameliorarea stresului și a anxietății, permițându- ți să te concentrezi asupra lucrurilor pozitive din viața ta.

V-ați întrebat dacă emoțiile și gândurile influențează afecțiunile fizice și cum e posibil acest lucru? Ei bine, da, o pot face, fiindcă există o conexiune între minte și corp.

Toată lumea experimentează conexiunea minte-corp tot timpul. Conexiunea minte- corp este comunicarea înainte și înapoi dintre creierul nostru și corpul nostru, care implică măduva spinării și mesagerii electrici și chimici (cum ar fi neurotransmițătorii și hormonii).

Acest sistem de comunicare este responsabil pentru preluarea informațiilor folosind corpul nostru (cum ar fi ochii, urechile, nasul și pielea noastră), transmiterea acelei informații către creier și apoi trimiterea de mesaje importante către toate părțile corpului pentru acțiune. Acest sistem face posibilă trimiterea de către creier a anumitor semnale către corpurile noastre, cum ar fi: mișcarea degetelor, senzația de foame, evitarea pericolelor. Legătura minte-corp este automată și involuntară.

Răspunsul „luptă-fugi“ sau „ înghețare“ este un exemplu grozav al conexiunii minte-corp. Când simțim că suntem în pericol, se declanșează un răspuns fizic foarte puternic. Acest lucru se poate întâmpla atunci când ne simțim speriați și există un pericol major prezent. Se poate întâmpla și atunci când ne simțim speriați sau stresați și „pericolul“ nu pune viața în pericol.

Sistemul nervos are două părți principale: sistemul simpatic și sistemul parasimpatic. Aceste două sisteme acționează întotdeauna în echilibru. Sistemul nervos simpatic este ca o pedală de accelerație într-o mașină – îi spune corpului tău să meargă. Sistemul nervos parasimpatic, pe de altă parte, este ca frânele unei mașini – îi spune corpului să se calmeze. Răspunsul de „luptă-fugi- sau-îngheț“ este sistemul nervos simpatic care dă un semnal de alarmă.

Cum se produce somatizarea?

Somatizarea are loc prin conexiunea minte-corp.

Există câteva moduri prin care poate începe somatizarea:

– se poate întâmpla de la sine;

– somatizarea poate face ca o afecțiune să fie mai puternică sau mai intensă;

– o boală medicală poate provoca anxietate și stres, care apoi duce la simptome somatice.

Această legătură între emoții și simptome fizice se numește conexiune minte-corp. Adesea, oamenii pot avea un „element de somatizare” atunci când au simptome fizice puternice sau o afecțiune medicală. Aceasta înseamnă că pot avea o boală precum migrenele, dar stresul și anumite emoții fac simptomele mai intense sau mai frecvente. Poate fi dificil pentru părinți și familii să audă că simptomele fizice ale copilului sau tinerilor lor sunt legate de somatizare. S-ar putea să-și facă griji că medicii cred că „totul este în capul copilului”, că cei mici „simulează” sau că „nu putem face nimic”. Se pot simți singuri, frustrați și neînțeleși.

Ce se poate face?

Este important ca un medic să verifice orice simptom fizic nou pentru o leziune, infecție, leziuni tisulare sau inflamație. Dar, atunci când simptomul este legat de somatizare, este, de asemenea, important să se înceapă tratamente pentru somatizare. Acest lucru poate evita testele sau tratamentele inutile care pot cauza efecte secundare și probleme. Există tratamente foarte bune și eficiente pentru somatizare. Cel mai bun tratament implică o echipă care înțelege impactul emoțional și fizic al simptomelor persoanei. Tratamentul ajută copilul sau tânărul să învețe să-și gestioneze simptomele fizice și să revină la starea de bine.

Terapia prin artă este o formă de terapie expresivă care folosește activități creative precum desenul, pictura sau sculptura pentru a îmbunătăți starea fizică, mentală și emoțională.

Acest tip de terapie este folosit atât de către copii, cât și de către adulți pentru a reduce stresul sau problemele legate de anxietate, a explora subconștientul și a îmbogăți calitatea vieții. Specialiștii în terapie prin artă sunt instruiți să descopere simboluri și metafore care sunt exprimate prin artă (concepte care se pot exprima mai greu prin cuvinte) și să le interpreteze pentru a descoperi cauza problemelor.

Antonia Teahă este o tânără deosebit de talentată și creativă care, în urma unui eveniment tragic (și-a pierdut copilul la naștere), a simțit o chemare către terapia prin pictură. Nu numai că această activitate i-a adus vindecarea emoțională, ba chiar mai mult, i-a arătat misiunea personală care s-a transformat și în profesie.

S-a specializat ca terapeut prin artă și a creat fig-1507.com, unde Antonia realizează picturi terapeutice personalizate pe… traumele clienților. „Născute dintr-o pierdere și purtând dorințele noastre subconștiente de vindecare, ilustrațiile din Fig. 1507 servesc ca memento-uri și simboluri pentru a ne menține conectați și aliniați cu sinele nostru mai profund”, spune Antonia.

Dacă nu aveți neapărat o problemă de rezolva și doriți să găsiți o modalitatea de a vă relaxa și de a vă explora creativitatea, puteți să vă luați seturi de pictură sau de colorat și să vă încercați talentul acasă. Studiile au dovedit că și colorarea cărților are beneficii extraordinare. Psihologii spun că această activitate ne ajută să scăpăm de stres, să ne relaxăm și să ne folosim creativitatea și imaginația.